Legile justiţiei – constituţionale

Antipatizată de multă lume, Curtea Constituţională rămâne arbitrul implacabil al vieţii politice româneşti. În termeni cazoni, deciziile sale, chiar dacă se discută, se şi execută. 

Miercuri, a fost rândul opoziţiei din Parlamentul de la Bucureşti să se conformeze acestei reguli şi să înghită hapul amar al unor sesizări respinse de judecătorii Curţii. Atât USR (centru-dreapta) şi AUR (naţionalistă), cât şi Avocatul Poporului reclamaseră aspecte de neconstituţionalitate cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în Parlamentul dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR. Or, Curtea a decis că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii sunt, toate, constituţionale. 

Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a scris pe o reţea de socializare că decizia CCR este una "corectă şi firească", iar legile vor merge la promulgare. Ea consideră că, astfel, se revine la normalitate. Alina Gorghiu a amintit că obiectivele României sunt, în prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007. 

De renunţarea la acest mecanism, adaugă ea, depinde şi aderarea României la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Procedurile privind adoptarea celor trei legi, mai susţine Alina Gorghiu, s-au desfăşurat în coordonare cu Comisia Europeană, iar corectarea legislaţiei în domeniul justiţiei era şi un obiectiv inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit cu Bruxelles-ul de guvernanţii de la Bucureşti. 

USR continuă să susţină, însă, că noile legi fac mult rău. Sunt, spune fostul ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, "nişte legi extrem de proaste şi de nocive, care ne întorc" în perioada anterioră admiterii în Uniunea Europeană, când regimul autoritar de stânga al premierului Adrian Năstase încercase să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie. 

Decizia Curţii Constituţionale de a respinge sesizările USR, în absenţa unui aviz al Comisiei de la Veneţia, demonstrează că CCR a ajuns un simplu instrument politic - mai acuză fostul ministru. 

La rândul său, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tănasă, apreciază că nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile CCR "goleşte de eficienţă" caracterul obligatoriu al acestora. 

Şi Avocatul Poporului afirmă că, pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere, noua legislaţie în domeniu preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot fi ocupate de judecători şi procurori, ceea ce excede activităţii de înfăptuire a justiţiei. 

Opoziţia solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legile justiţiei în forma actuală şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.