La vreme de vară, din cauza temperaturilor ridicate, în gospodăriile țărănești erau pregătite mâncăruri fără carne, cu mai puține grăsimi și cu mai multe legume.
Cu ocazia Rusaliilor, în zona Buzăului este organizat un târg unde altădată, erau comercializate produse agroalimentare şi de uz gospodăresc.
În România se pregătesc plăcinte umplute cu brânză, dulce sau sărată, cu legume, cu fructe, cea mai populară fiind cea cu mere.
A venit vremea primelor dulceţuri din acest an! Primele fructe aflate din abundenţă în pieţele din România sunt cireşele.
În urmă cu câteva zile, mai precis marţi, 28 mai, americanii au marcat Ziua Naţională a Burgerului.
Ţestul este un vas cu formă rotundă, ca o pălărie, folosit la coacerea pâinii şi la pregătirea unor mâncăruri, fie în gospodărie, fie la câmp, în aer liber.
Spanacul este o garnitură recomandată pentru friptura de miel la tavă, servită de Paşti, dar poate fi servit şi altfel, ca umplutură pentru carnea de miel.
Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic.
La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare la pește. De aceea, vă propunem un meniu pentru masa de Florii, realizat exclusiv din peşte.
Situată între Dunăre şi Marea Neagră (în partea estică a României), Dobrogea are o gastronomie specifică, cu preparate pe care nu le întâlnim în celelalte provincii româneşti.
Prazul este folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline şi sos tomat.
În postul Paştelui, credincioşii ortodocşi consumă, cu excepţia câtorva zile, doar mâncăruri din legume, fără carne şi fără adaosuri de produse lactate.
Credincioşii catolici se pregătesc să sărbătorească Paştele. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul.
Vă prezentăm modul în care se pot obţine preparate din scrumbie, o specie care nu poate fi crescută.
Mâncărurile alese de la curţile domneşti şi de la cele boiereşti au fost menţionate de-a lungul timpului în scrierile unor cronicari sau, mai târziu, în cărţi de bucate care au necesitat o serioasă documentare din partea autorilor.
