Pe masa de Paşte
Toţi creştinii se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 20 aprilie.
Ștefan Baciu, 18.04.2025, 13:30
Toţi creştinii se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 20 aprilie. În comunităţile creştine se fac multe pregătiri pentru Învierea Domnului, iar în bucătărie totul începe cu vopsitul ouălor. Se spune că ouăle înroşite sau încondeiate în Joia Mare nu se strică tot anul. Ouăle mai pot fi vopsite şi în Sâmbăta Mare, zi în care are loc şi sacrificarea mielului, din care se pregătesc mâncăruri tradiţionale precum drob, ciorbă, friptură şi stufat. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, cu toate acestea urmând să fie serviţi musafirii care vin la masa de Paște.
În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Pe lista ingredientelor de drob pot fi adăugate ciupercile, tăiate şi mărunţite sau ficăţei de pui, puşi la fiert împreună cu organele de miel. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire de grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau a unor bucăți de carne, puse apoi pe grătar, însă în bucătăria românească este folosit pentru a înveli drobul aşezat într-o tavă de chec sau de cozonac înainte de a fi copt în cuptor.
Pe lângă ouă roşii, drob şi alte aperitive, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel. Pentru ciorbă sunt alese capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Pentru prepararea ei, avem nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel se pune la fiert într-o oală de 5 litri sau mai mare. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează. Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră, după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat, se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm pe foc circa 10 minute, adăugând sare la final. După ce oala a fost luată de pe foc, ciorba este turnată într-un bol, unde trebuie dreasă cu un ou amestecat cu smântână. După ce a fost pusă în farfurie pentru a fi servită, se presară frunze de leuştean, tocate mărunt.
Felul principal este friptura de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Pentru friptură se folosesc cotlete sau o pulpă de miel, care se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am pus puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi.
La desert, în România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum „pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau „Oesterkranz” în Germania şi Austria. La desert se serveşte şi cozonac, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. Ouăle de ciocolată şi iepuraşul din ciocolată, originare din Germania, şi-au făcut loc, de asemenea, pe masa de Paşte a românilor.
