Plăcinte moldoveneşti
Bucătăria moldovenească are tradiții străvechi și feluri de mâncare care nu pot fi uitate de cei care ajung pe aceste meleaguri. Ciorbele aromatizate cu leuștean, sarmalele, pârjoalele sau tochitura cu denumire de origine sunt reprezentative pentru Moldova, la fel ca și plăcintele, unele numite alivenci, altele „poale-n brâu”.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 26.06.2026, 17:30
Moldova este țara alivencilor și a unor plăcinte numite „poale-n brâu”, care au ajuns să fie coapte și oferite spre degustare sub aceeași denumire în aproape toate regiunile României. În câteva orașe din Moldova, au fost organizate festivaluri cu tematică gastronomică, dedicate plăcintelor moldovenești și în special celor numite „poale-n brâu”.
Alivencile reprezintă un desert specific moldovenesc, însă este greu de încadrat într-o categorie. Poate fi considerat o plăcintă, dar și budincă, poate chiar şi un fel de chec, în rețeta acestui desert fiind ingrediente obișnuite dintr-o gospodărie tradițională, precum mălai, brânză, ouă, lapte sau smântână.
Alivencile pot fi sărate sau mai dulci. Avem nevoie de 6 ouă, de un pahar de smântână, de 200 de grame de făină, de 200 de grame de mălai, de un sfert de litru de lapte și de jumătate de kg de brânză de vaci, caş sau urdă.
Gălbenușurile, separate de albuș, trebuie bătute şi amestecate cu brânza până se transformă într-o pastă, peste care se toarnă smântâna. Se adaugă treptat mălaiul amestecat cu făină, apoi albușurile bătute spumă și se frământă până când se obține un aluat uniform. Se pune apoi într-o tavă unsă cu unt și, eventual, dată cu puțin pesmet, se mai poate pune deasupra puțină brânză, după care se lasă în cuptor, la foc potrivit, până se coace. Tava nu trebuie lăsată foarte mult în cuptor, pentru ca alivencile să nu se întărească.
Alivenci (foto: Mariana Chiriţă/RRI)
În continuare, rețeta faimoaselor plăcinte “poale-n brâu”.
Pentru a le pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 50 de grame de drojdie sau de un plic de drojdie uscată, de 4 ouă, de lapte, zahăr şi sare. Pentru umplutură ne trebuie brânză de vaci sărată pe care o amestecăm cu puţin mărar sau brânză dulce în care adăugăm şi stafide. Dacă folosim drojdie uscată, atunci amestecăm direct ingredientele cu făina. Pentru a pregăti aluatul, drojdia trebuie dizolvată în lapte călduţ, iar apoi se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou şi cu 100 de grame de zahăr.
Turnăm acest amestec într-un vas mai mare, deasupra făinii şi amestecăm circa 20 de minute până obţinem o cocă omogenă pe care o lăsăm la dospit circa o oră, într-o încăpere încălzită, fără curenţi de aer. Din acest aluat întindem foi de plăcintă, nu foarte subţiri, pe care le porţionăm în pătrate cu latura de circa 15 cm.
Pe aceste pătrate de aluat, întindem umplutura, după care aducem colţurile spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când intră în apă pentru a spăla rufe la râu. Punem aceste plăcinte într-o tavă unsă cu puţin unt. Ungem şi plăcintele cu un amestec făcut din gălbenuş de ou şi zahăr şi apoi introducem tava în cuptorul deja încălzit, la foc potrivit, 20 … 30 de minute, până se rumenesc.
