Amenințări de securitate în proximitatea României

Pe fondul situației de la granița Rusiei cu Ucraina, amenințarea la adresa securității pare să fi trezit la realitate cea mai mare parte a populației României, susține politologul Remus Ștefureac.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 11.02.2022, 14:04

Pe fondul situației de la granița Rusiei cu Ucraina, amenințarea la adresa securității pare să fi trezit la realitate cea mai mare parte a populației României, susține Remus Ștefureac, politolog, bazându-se pe un sondaj realizat în ianuarie de institutul pe care îl conduce, INSCOP Research. Sondajul arată că încrederea românilor în NATO se situează în prezent la 60 de procente – o premieră în istoria recentă a măsurătorilor realizate de instituție, a precizat Remes Ștefureac la Radio România.

70% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul unui conflict generat de tensiunile ruso-ucrainene, iar perspectiva unei ieșiri din NATO este susținută extrem de marginal în societatea românească – peste 75% dintre români nici măcar nu își pun această problemă. În același timp, orientarea pro-occidentală, adică NATO, SUA, UE, este dominantă în rândul populației României, peste 80% dintre români considerând că aceasta este direcția naturală, față de doar 10% care împărtășesc opțiunea unei orientări spre estul geopolitic. Recoagularea acestor opțiuni a fost influențată inclusiv de amenințarea din proximitate, consideră politologul Remus Ștefureac:

“Vorbim despre un conflict în proximitatea granițelor României, un conflict care se află în atenția tuturor cancelariilor relevante din acestă parte a lumii sau din întreaga lume; vedem poziționări foarte clare, pe de o parte, din partea Rusiei, care a înaintat niște cereri un pic bizare legate de retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, pe de altă parte, poziționări foarte ferme din partea reprezentanților Alianței Nord-Atlantice, dar și din partea președintelui SUA, din partea președintelui Franței, cu privire la poziționarea suplimentară a unor trupe pe teritoriul României tocmai pentru a întări garanțiile de securitate foarte solide de care noi beneficiem în calitate de membru al NATO.

Cu siguranță, conflictul și tensiunile de la granița dintre Ucraina și Rusia nu reprezintă deloc o veste bună nici din punctul de vedere al securității militare, nici din punct de vedere al securității în general, nici pentru economie, bursele au reacționat deja, prețurile la energie vor fi influențate de acest conflict, prin urmare este absolut necesar ca în cel mai înalt for al statului român care gestionează problemele de securitate să avem discuții și să avem decizii, pentru că în cazul în care se va produce, luăm un scenariu, un conflict fie mai amplu, fie mai puțin amplu am putea, de exemplu, asista la un val de refugiați. Cum gestionăm acest lucru într-un sezon rece? Nu cred că se pune problema unor conflicte militare între un stat membru NATO și Rusia, cred că acest lucru este exclus, însă pot fi alte consecințe care evident trebuie gestionate integrat și doar CSAT poate să facă acest lucru.

La București, CSAT a fost deja convocat, prilej cu care președintele Klaus Iohannis a reierat solidaritatea față de poziția defensivă a NATO și susținerea unei prezențe sporite a trupelor aliate în România. Iar primii 100 de militari americani din cei 1.000 pe care SUA îi vor transfera în România au ajuns deja în țară. Sosiți din Germania, aceștia urmează să pregătească sosirea restului contingentului, inițiativa având scopul de a consolida flancul estic al NATO. Vedem o serie de condiţii care au fost puse de către Rusia, care tind să modifice parametrii arhitecturii europene de securitate, explică șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu:

“Noi suntem deschişi dialogului şi aceasta este poziţia pe care atât eu, cât şi ceilalţi colegi din NATO am exprimat-o la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe, pentru că dialogul face parte din abordarea duală, aşa-numitul ‘dual track approach’ pe care NATO o are faţă de Rusia. Este o abordare care combină, pe de o parte, descurajarea şi apărarea şi, de cealaltă parte, dialogul. Iar din perspectiva României, așa cum am prezentat-o, noi susținem acest dialog, dar, în acelaşi timp, trebuie avut în vedere că acest dialog trebuie să fie bazat pe o serie de măsuri ferme şi credibile de descurajare. (…) Este nevoie de o dezescaladare concretă, practică, în teren, să vedem o retragere a acestor trupe şi echipamente ruse, iar, pe de altă parte, este nevoie de încetarea utilizării ameninţării cu folosirea forţei, pentru că acest aspect este inacceptabil din punctul de vedere al cadrului dreptului internaţional, principiilor şi valorilor şi normelor care stabilesc ceea ce numim noi ordinea internaţională bazată pe reguli.

Reuniți la Brest, în Franța, și miniştrii Apărării din UE au discutat despre situaţia de securitate din Ucraina şi de la graniţa acestui stat cu Federaţia Rusă. În intervenţia sa, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a reiterat îngrijorarea cu privire la prezenţa militară rusă în vecinătatea estică, apreciind că, alături de alte acţiuni hibride, astfel de evoluţii fac parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei, care vizează creşterea influenţei în zonele de interes, concomitent cu limitarea parcursului european al statelor din vecinătatea sa.