Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Distincții românești

Dintotdeauna, statele, ca și instituțiile și organizațiile, își manifestă recunoștința către cei care le aduc servicii prin acordarea de distincții.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Distincții românești
Distincții românești

, 03.05.2020, 11:10

Dintotdeauna, statele, ca și
instituțiile și organizațiile, își manifestă recunoștința către cei care le
aduc servicii prin acordarea de distincții. Statul român a avut și are aceeași
practică a recompensării celor care s-au distins prin merite deosebite prin
decernarea de ordine și medalii. Știința auxiliară istoriei care se ocupă de
studiul medaliior, ordinelor și distincților este faleristica și ea ne spune
care este istoria acestora în spațiul românesc. Din faleristică aflăm că
distincțiile românești se împart în decorații naționale, decorații
comemorative, decorații militare de pace, decorații militare de război,
decorații civile pe domenii de activitate și semne onorifice.



Prima distincție românească apare
după jumătatea secolului al 19-lea, după ce Principatele Române Moldova și
Muntenia se unesc în 1859 și fomează România. În timpul primului principe al
României, colonelul Alexandru Ioan Cuza, statul român a făcut primele încercări
de a institui ordine și decorații. În 1860, principele Cuza a înființat medalia
Pro Virtute Militari pentru a-i recompensa pe pompierii care luptaseră
împotriva armatei otomane pe Dealul Spirii pe 13 septembrie 1848.

Intenția lui
Cuza a fost ca în 1864 să se creeze Ordinul Unirii pentru a marca 5 ani de la
Unirea Principatelor, însă a renunțat la idee pentru a nu provoca tensiuni cu
Imperiul otoman. Alte două medalii, Virtutea militară și Devotament și
Curaj, erau menite să recompenseze faptele de arme pe câmpul de luptă care se
va dovedi sângeros în timpul războiului de independență din 1877-1878. În 1864,
cu doi ani înainte de abdicarea sa din 1866, Cuza a creat ordinul național
Steaua României care va deveni cea mai înaltă distincție a statului român.

Floricel
Marinescu, specialist în ordine si medalii, a explicat motivul pentru care
epoca lui Cuza nu a fost decât una a încercărilor și a începuturilor: Ordinele fiind un apanaj al
statelor suverane, România nu a avut un ordin național decât în momentul în
care și-a proclamat independența, în mai 1877. Încercările pe care le făcuse în
prealabil domnitorul Cuza pentru instituirea unui ordin s-au lovit de opoziția
Porții otomane și a Imperiului austriac, care vedeau în acest demers o câștigare
a unor drepturi de stat suveran la care România, prin statutul ei
internațional, nu avea dreptul. Decorațiile comandate de Cuza au rămas astfel
nefolosite la palatul domnesc.



Succesorul lui Cuza, principele Carol
I de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost cel care a dat consistență statului
român. Prin urmare, atributele suveranității române au început să se manifeste treptat
în timpul său și au fost confirmate după războiul de independență din
1877-1878. Deși condiționat prin numirea otomană să nu instituie distincții,
Carol va juca inteligent astfel încât să meargă în direcția independenței
dorită de români. Astfel, va prelua de la predecesorul său Cuza încercările de
înființarea distincțiilor și le va da viață. Una dintre acestea va fi Virtutea
MIlitară.

Proclamarea independenței de pe 10 mai 1877 a însemnat descătușarea și
înființarea primului ordin românesc, Steaua României, ca ordin național cu
cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Steaua
României își avea originea în ordinul Unirii pe care Cuza nu reușise să-l
impună ca distincție oficială a statului român modern. După independență
apăreau noi decoraţii legate în special de război: Crucea Trecerea Dunării, Crucea
Comemorativă Elisabeta numită astfel după regina Elisabeta denumită mama
răniților, soția regelui Carol I, medalia Apărătorii Independenţei, medalia
Serviciul Credincios.

Trebuie menținat că Rusia, marele aliat al României în
războiul cu Imperiul otoman, a oferit distincții militarilor români precum Medalia
Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 și Crucea Sfântul Gheorghe. De
asemenea, militari ruși au fost decorați cu decorația română Crucea Trecerea
Dunării. Ca distincții profesionale era instituită medalia Răsplata Muncii
pentru Învăţământ decernată cadrelor didactice, iar în 1906 era înființată
medalia Răsplata Muncii pentru Biserică oferită clericilor. Pentru poliţiști
era înființată în 1903 medalia Bărbăţie şi Credinţă. În 1912 şi 1913 apăreau
medaliile Meritul Comercial şi Industrial, Răsplata Serviciului Militar
pentru militarii reangajaţi, Avântul Ţării pentru militarii care
participaseră la al doilea război balcanic din 1913 şi crucea Meritul
Sanitar.

Floricel Marinescu a considerat că înflorirea distincțiilor românești
după independență s-a transformat într-un adevărat sistem de distincții. Pe parcurs se adaugă și alte
ordine: în 1881 Coroana României, în 1906 ordinul Carol I. Ca la majoritatea
ordinelor din lume, numărul este strict limitat pentru membrii din țară. Și în
primul război mondial și sub domnia lui Carol s-au înființat o serie întreagă
de ordine, medalii și cruci care au creat un sistem bine articulat. Acesta
putea răsplăti toate genurile de activitate, în game și grade foarte variate.
Toate aceste decorații au fost desființate în 1948, imediat după abolirea
monarhiei.



După cel de-al doilea război mondial,
România a adoptat sistemul sovietic al distincțiilor, de la forma însemnelor și
a denumirilor lor până la faptul că se puteau acorda nelimitat. Valoarea
distincțiilor s-a pierdut astfel din cauza numărului mare al celor care le
purtau și al componentei ideologice și propagandei. Cele mai importante
distincții ale României comuniste au fost ordinul Steaua Republicii Socialiste
România și cel de Erou al Muncii Socialiste al Republicii Socialiste
România. ȘI aceste distincții s-au prăbușit odată cu căderea regimului
comunist din decembrie 1989. Sistemul național de decorații a apărut în 1997 și
a restaurat parțial sistemul existent până în 1989.

Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 15 noiembrie 2026

„Inundația II”

În 1970, după inundațiile care au lovit România, o imagine semnată de Joan Miró a ajuns pe un timbru românesc. Artistul catalan a realizat o compoziți…

„Inundația II”
Expoziția Generală Română din 1906 – Jubileul în imagini la 120 de ani
Enciclopedia RRI duminică, 08 noiembrie 2026

Expoziția Generală din 1906

Acum 120 de ani, pe 6 iunie 1906, în capitala României se deschidea o mare expoziție care să marcheze o triplă sărbătoare: 40 de ani de domnie a regel…

Expoziția Generală din 1906
Sursa foto: eteatru.ro
Enciclopedia RRI duminică, 01 noiembrie 2026

Teatrul la microfon

Teatrul Național Radiofonic (TNR) este instituția care produce teatru pentru Radio România, iar povestea sa începe în anul 1929, când a fost difuzată …

Teatrul la microfon
Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 25 octombrie 2026

Donația Dimitrie N. Ciotori

În 1932, juristul, politicianul și diplomatul Dimitrie N. Ciotori își dona colecția de 74 de materiale cartografice Bibliotecii Academiei Române. Născ…

Donația Dimitrie N. Ciotori
Enciclopedia RRI duminică, 18 octombrie 2026

Coiful de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase obiecte de aur descoperite vreodată pe teritoriul României, aparținând civilizației traco…

Coiful de la Coțofenești
Enciclopedia RRI duminică, 11 octombrie 2026

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului

Pe malul stâng al Dâmboviței, după ce râul părăsește zona centrală din Piața Unirii, se găsea până în 1985 clădirea Institutului Medico-Legal care pur…

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului
Enciclopedia RRI duminică, 04 octombrie 2026

Alburnus Maior, Roșia Montană

Alburnus Maior este numele antic roman al localității Roșia Montană, aflată în centrul României, în regiunea istorică a Transilvaniei, în Munții Apuse…

Alburnus Maior, Roșia Montană
Enciclopedia RRI duminică, 27 septembrie 2026

Medicina legală în România

Medicina legală este acea ramură a medicinei care face ca adevărul să fie mai ușor de găsit și ca legea să se aplice drept. Medicina legală din Români…

Medicina legală în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company