Aida Vrioni, prima jurnalistă din România

Modernizarea României, începută în a doua jumătate a secolului XIX, s-a accentuat până în preajma primului război mondial .

Christine Leșcu, 12.06.2022, 10:25

Modernizarea României, începută în a doua jumătate a secolului XIX, s-a
accentuat până în preajma primului război mondial și s-a transformat în
sincronizare culturală cu occidentul în perioada interbelică și datorită unor
generații cu totul speciale de intelectuali și intelectuale. Printre aceștia
s-a numărat și Aida Vrioni, îndeobște considerată prima jurnalistă profesionistă
din România.

Pe numele ei real Maria Mateescu, ea s-a născut la Ploiești în
luna octombrie a anului 1880 și a început să publice în orașul natal, în
revista Aurora, publicație înființată chiar de ea și de fratele ei. Între 1898
și 1904 a colaborat cu articole și lucrări literare la mai multe ziare și
reviste care apăreau, pe vremea aceea, în București cum ar fi: Dimineața,
Adevărul literar și artistic, Rampa etc. În 1904 marele ziarist Constantin
Mille a chemat-o în capitală oferindu-i un post de redactor permanent la ziarul
Adevărul, ea devenind astfel prima femeie ziarist profesionist din România.
Dar de remarcat s-a remarcat în perioada interbelică și în calitate de
prozatoare, dramaturgă și activistă în cadrul organizațiilor de femei care
înfloriseră în epocă.

O parte însemnată din activitatea ei s-a desfășurat în
redacția Revistei scriitoarei, devenită în 1929 Revista scriitoarelor și
scriitorilor din România, publicație pe care Aida Vrioni a condus-o din 1931
până la încetarea activității în 1943. Recent,
scrierile Aidei Vrioni au început să fie recuperate și publicate în
volume prin efortul cercetătoarei Monica Negru, din cadrul Arhivelor Naționale
ale României, care continuă acum relatarea biografiei scriitoarei. TRACK: Ea a fost una dintre liderii mișcării feministe în epocă. A fost membră
a mai multor asociații feministe din epocă și a avut cu diverse inițiative. A
propus și a și realizat primele concursuri literare adresate debutanților cu
scopul de a-i sprijini financiar și în același timp de a-i determina să scrie
și să publice. Deci aș putea spune că demersurile ei culturale au fost ample și
diverse. Iar în ceea ce privește scrierile ei din Revista Scriitoarei și alte
publicații, acestea sunt de asemenea extrem de diverse. Erau cronici, erau
diverse articole despre evenimente, erau foarte multe materiale despre vizitele
ei în diferite localități din țară. De exemplu a surprins Bucureștiul în
anumite ipostaze , dar a scris și despre Constanta, și Sinaia unde avea o vilă.

Așadar, Aida Vrioni a îmbinat jurnalismul,
cu dramaturgia și proza, cu literatura de călătorie și feminismul, iar
activitatea sa frenetică i-a adus recunoașterea binemeritată în rândul
intelectualității interbelice. Totuși, meritele sale au intrat într-un con de
umbră, mai ales după încetarea apariției Revistei scriitoarelor și
scriitorilor. Monica Negru. TRACK: Această revistă a fost editată și condusă de
către Aida Vrioni care a apelat mereu la colaboratorii ca să scrie și să
publice. De asemenea a scris chiar ea în revistă, dar a și susținut-o material.
A făcut foarte multe apeluri la cunoștințele ei să-și facă abonamente pentru a
susține această revistă.

În 1943, revista și-a încheiat existența, probabila
Aida Vrioni nu a mai reușit să o susțină. Dar ea și-a continuat activitatea de
ziaristă și scriitoare în alte publicații ale timpului. E ciudat un anumit
lucru. În anii interbelici ea a fost nu numai cunoscută, ci și apreciată de
unii dintre confrații săi. A scris și două romane, și o culegere de eseuri în
afara articolelor de presă, dar după aceea este complet uitată. Lucrările ei au
fost abandonat în arhive și acolo se estompează și se pierd în timp.

Sfârșitul celui de-al doilea război
mondial a găsit-o pe Aida Vrioni bolnavă, dar nu complet retrasă din
activitate. Tot mai avea putere să scrie în jurnal, deși în 1950 a suferit un
spasm vascular care a lăsat-o semiparalizată până la moartea sa, în 1954. Dar
acum opera Aidei Vrioni este readusă în atenția cititorilor prin volumele de
memorii și publicistă editate de Monica Negru, în urma cercetărilor întreprinse
în Arhivele Naționale.