Economia României încetinește: cauze și implicații

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că economia României intră într-o perioadă de încetinire a creşterii pentru următorii doi ani, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniune.

Corina Cristea, 12.12.2025, 18:00

Că situația economică a României este una deloc confortabilă în prezent nu mai este un secret pentru nimeni. Nici pentru populația nevoită să traverseze o perioadă cu inflație mare – în continuare cea mai mare din Uniune, nici pentru antreprenori, care arată cu degetul spre aceleași presiuni inflaționiste și spun că instabilitatea economică și cea geopolitică afectează încrederea în viitorul afacerilor şi îi determină să fie mai prudenţi în privinţa investiţiilor, și nici pentru guvernanți, care trebuie să găsească soluții viabile într-o ecuație cu atât de multe variabile.

Pe cât de grea este rezolvarea, pe atât de banal este motivul acestei situații: scăderea consumului, care se dovedea în ultimii ani principalul motor al creşterii economice, pe fondul inflației, creșterilor de taxe și accize din anul acesta. Totul, pe fondul unui deficit bugetar foarte mare cu care țara se confruntă de câțiva ani deja. Datele arată că inflaţia din România a fost în luna octombrie de peste trei ori mai mare decât media UE, iar Banca Centrală de la București anticipează o inflaţie în creştere şi la finalul acestui an, mai ales pe seama liberalizării preţului energiei şi a majorării TVA. Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti:

“Cu siguranţă, pe primele luni ale anului inflaţia, cumulată, anuală, va rămâne sus, pentru că avem acest efect de bază apărut în luna august. Deci, cam până prin iulie-august nu vom scăpa, vom vedea mereu o inflaţie mare, pentru că vom include ce s-a întâmplat la jumătatea acestui an. Dacă la începutul anului vom începe iar cu creşteri de taxe, cu siguranţă vom vedea alte efecte în preţuri. Deocamdată, România rămâne ţara cu inflaţie mare. Atenţie că această inflaţie se adaugă la inflaţia din anii trecuţi, este o taxă la taxă şi românii, într-adevăr, cei cu venituri foarte scăzute, sunt cei mai expuşi la acest fenomen. Se va schimba puţin situaţia în România, cel puţin nivelul de trai al românilor va fi puternic afectat.”

Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că economia României intră într-o perioadă de încetinire a creşterii pentru următorii doi ani, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniune. Bruxelles-ul a adăugat, însă, că aceste măsuri, considerate esenţiale pentru stabilizarea finanţelor publice, vor conduce la o creştere economică sănătoasă şi vizibilă din 2027.

Între timp, companiile şi populaţia vor fi afectate de austeritate anul viitor, când creşterea economică ar putea fi modestă, de doar un procent. Tot la o creştere economică de un procent sau chiar la mai puțin de atât se așteaptă și analiştii financiari de la București. Unii dintre ei nu exclud chiar o recesiune, arată un sondaj realizat de organizaţia non-profit CFA România, care îi reuneşte pe specialiştii din domeniu.

Potrivit analizei, inflaţia ar urma, pe de altă parte, să se tempereze în următorul an şi să ajungă spre 6% pe final de 2026, de la 9,8% în octombrie anul acesta. De asemenea, deficitul bugetar ar putea să depăşească 8,5% din PIB în 2025 şi să se reducă anul viitor, în cel mai realist scenariu, numai până la 7 procente din PIB. În analiza sa, guvernatorul BNR Mugur Isărescu se declara, recent, încrezător că, după o creştere negativă în trimestrul al treilea, economia României nu va înregistra două astfel de trimestre consecutive. Din nou, profesorul universitar Cristian Păun:

“Conform definiţiei tehnice, dacă ai două trimestre consecutive în care economia ta scade în termeni reali se numeşte recesiune. Noi avem, deja, un trimestru – trimestrul al treilea. Probabil că pentru trimestrul al patrulea se mizează foarte mult pe perioada aceasta a sărbătorilor de iarnă, a consumului din această perioadă. Dar, pe de altă parte, trebuie spus că în acest al patrulea trimestru economia pe zona agriculturii stagnează, nu prea avem acolo foarte multă valoare adăugată în agricultură iarna. La fel, nu avem în construcţii foarte multă valoare adăugată iarna, ceea ce înseamnă că cel puţin din cele două direcţii vom avea mai puţină valoare adăugată, mai puţin PIB pentru trimestrul III şi IV şi respectiv pentru trimestrul I.

Chiar dacă nu o să avem o recesiune tehnică, probabil creşterea economică nu va fi una fulminantă, ne vom poziţiona undeva la 1%, 1 şi un pic la sută creştere PIB. Asta reprezintă undeva la o treime din ce am mizat noi că o să creştem, când am făcut bugetul la început de an. Înseamnă, până la urmă, că avem o situaţie numită stagflaţie în economie, este o stagnare dublată de inflaţie, adică, pentru foarte multe sectoare economice nu vedem o creştere a comenzilor, dimpotrivă, scad vânzările, scad comenzile şi atunci patronii nu prea pot creşte salariile în ritm cu inflaţia.”

Adică, explică profesorul universitar Cristian Păun, la nivelul economiei, mai ales al economiei private şi al angajaţilor din sectorul privat, vom vedea o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare în perioada următoare.