Retorică şi informaţie
Din mai multe surse, inclusiv statale, s-a constatat că România a fost supusă unei uriașe presiuni venite din partea unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, cu precădere în contextul alegerilor prezidențiale.
Marius Tiţa, 25.05.2025, 11:30
Din mai multe surse, inclusiv statale, s-a constatat că România a fost supusă unei uriașe presiuni venite din partea unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, cu precădere în contextul alegerilor prezidențiale. Programate la 24 noiembrie și 8 decembrie, acestea închideau un an, 2024, care a cuprins toate tipurile de alegeri practicate în România: locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Deși s-au simțit în fiecare dintre acestea, presiunea externă a atins un maxim în cadrul alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului. Totuși, primul tur a venit cu o surpriză uriașă. Unul dintre candidații considerați fără nicio șansă s-a calificat de pe primul loc. Mai mult, al doilea loc a fost ocupat de reprezentanta unui partid cu un număr redus de parlamentari.
În acest timp, premierul în exercițiu, acreditat cu cele mai mari șanse, nici măcar nu s-a calificat pentru turul următor, al doilea, în care mergeau primii doi. Uimirea a fost uriașă dar o primă concluzie a fost că deși a avut o retorică copiată din replici de film și considerată cel puțin ciudată, candidatul independent a reușit să capteze un public uriaș, mai ales prin rețeaua social media de tristă faimă pe care și americanii o condamnă din când în când. Constatând că au avut o atitudine mai mult decât îngăduitoare, autoritățile statului au mobilizat dovezile și au anulat acest prim tur, cel din 24 noiembrie, al alegerilor prezidențiale. Șocul a fost uriaș într-o Românie care nu a avut niciodată alegeri anticipate în cei 35 de ani de democrație postcomunistă.
Societatea românească s-a împărțit brusc și adânc între susținătorii și cei care îl criticau pe respectivul candidat care evoca admirativ și extrema stângă și extrema dreaptă ce se manifestaseră în istorie, demonetiza NATO și UE după o retorică specifică marelui stat de la Est, invoca religia și tradiția cu o lejeritate ce-i speria pe specialiști. Retorica anti-europeană și anti-Ucraina s-a acutizat, mai ales după ce nou instalatul fost președinte american a făcut primele gesturi, surprinzătoare, având această orientare. Interzicerea vechiului candidat independent ce se voia reîncarnarea tradițiilor românești, impulsionat de ceea ce numea ”înțelepciunea rusească”, a adus ca înlocuitor un fost candidat din primul tur, cel din 2024.
De această dată, el nu mai era independent ci lider al unui partid extrem de naționalist, și, desigur, suveranist, care tocmai începuse un al doilea mandat în parlamentul de la București. El a preluat întreaga retorică a vechiului independent și a îmbunătățit-o cu accente anti-franceze și anti-Macron. Mai ales, desigur, după ce Franța, în cadrul Uniunii Europene, s-a arătat dispus să înlocuiască America în cazul retragerii sale din efortul de susținere a Ucrainei.
Acestea sunt idei noi, străine de politica pro-europeană și pro-NATO dusă de România și oficialii săi până atunci. Noul lider suveranist a preluat și drapelul luptei anti-sistem, deși sunt numeroși politicienii de tip vechi pe care i-a trimis în parlament. Mai mult, sistemul de partide pro-europene care conducea România nu a avut o reacție prea rapidă și nici hotărâtă. Acțiunea împotriva ingerințelor străine continuă să fie timidă, noile alegeri au fost planificate la 5 luni distanță, alianța partidelor de centru care guvernează de mai bine de trei ani a mimat susținerea candidatului comun și și-a împărțit puterea în alți candidați independenți.
Turul final, cel din 18 mai, a făcut să crească tot mai mult tensiunea socială. Divizarea a fost maximă, cei dispuși să accepte retorica suveranistă avându-i în față pe pro-europeni, cei cu studii serioase și o bună informare. Finalul era deschis tuturor variantelor dar, până la urmă, a câștigat detașat candidatul pro-european, primar al Bucureștiului la al doilea mandat, cu un doctorat în matematică luat la Paris. Explicația a fost una clasică: electoratul implicat cu succes în societate s-a mobilizat la vot și a dat o mare parte din aproape milionul de voturi ce i-a despărțit pe cei doi candidați la președinția României.
Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Candidatul care a pierdut alegerile și-a recunoscut inițial înfrângerea pentru ca, a doua zi chiar, în urma unei stranii vizite la Viena, să se răzgândească și să conteste de-a dreptul violent alegerile pe care le-a pierdut clar. Românii par a-și fi găsit liniștea după aceste alegeri. Întrebați sarcastic de ce nu au ieșit în stradă în număr și mai mare pentru a sărbători alegerea președintelui Nicușor Dan, alegătorii pro-europeni au răspuns: mâine este luni, mergem la serviciu!
