Între călătorii străini care au trecut prin spațiul românesc în secolul al 19-lea s-a numărat și germanul Bernhard Stolz. În drumul lui către Constantinopol, el a trecut prin București și a lăsat texte, inedite până acum, despre percepții de la începuturile modernizării Principatelor Române.
Uniunea Europeană și Filipinele au semnat o declarație comună pentru adâncirea relațiilor dintre bilaterale. Ele au ajuns acum la rangul de Parteneriat Îmbunătățit.
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
Scriitor și activist civic după 1989, Romulus Rusan a lăsat românilor o moștenire din care recuperarea memoriei reprezintă partea cea mai importantă și consistentă. El face parte din generația sacrificată a românilor din anii regimului comunist și și-a pus energia în tot ce a făcut pentru ca ca acele timpuri să nu se mai întoarcă.
Ascultaţi aici emisiunea "În prim-plan România" din 19.07.2026.
Țările membre ale Uniunii Europene asigură, începând din anul 1958, președinția Consiliului Uniunii Europene, organism legislativ al Uniunii Europene împreună cu Parlamentul European. Prima țară care a deținut președinția a fost Belgia, postul fiind deci unul al guvernelor naționale. Acum, la jumătatea anului 2026, o nouă țară a preluat președinția rotativă pentru următoarele șase luni.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.
Suveranii României au avut vânătoarea ca pasiune, dar și ca obligație a timpurilor. Partidele de vânătoare erau evenimente private, dar deveneau publice prin simbolism și prin ale evenimente conexe.
Alături de alte simboluri ale puterii, tronul este locul în care poate fi văzut monarhul, cel care întruchipează puterea, autoritatea și legitimitatea unui stat. Deși astăzi republică, România are o moștenire consistentă a formei regale de guvernământ. Iar patrimoniul românesc al tronurilor susține această moștenire.
Când se face referire la spațiul Uniunii Europene, partea continentală este cea care captează atenția. Însă există și o parte insulară și una de coastă a blocului european care se confruntă cu aceleași provocări. Pentru acestea, executivul comunitar are o strategie pentru insulele și comunitățile costiere pe care le reprezintă.
Regimul comunist a excelat în câteva practici: violență, încălcarea drepturilor și minciună. Întreaga raportare a regimului la realitate era minciună, începând de la marile chestiuni până la micile detalii. Practica de a minți mergea mână în mână cu cenzura, iar în economie minciuna era chiar o strategie vitală a regimului pentru supraviețuirea sa.
Ascultați aici emisiunea ”În prim-plan, România” din 21.06.2026
Cea mai recentă întâlnire a inițiativei țărilor mici a avut pe agendă discutarea legii medicamentelor critice, marile provocări privitoare la insuficiența forței de muncă pentru sectoarele din sănătate și start-up-urile care creează tehnologii noi.
Pentru comuniști, oamenii cei mai valoroși dintr-o societate și care erau împotriva lor erau principalii dușmani. Țăranii cei mai harnici, cei mai respectați și cei mai educați mai fost primele vicitime de la sate ale instaurării regimului. Denumiți în batjocură ”chiaburi”, cu un cuvânt de origine turcă, ei au fost calomniați, deposedați de bunuri ori aruncați în închisori.
