Emigranţi din şi imigranţi în România

emigranţi din şi imigranţi în românia Conform unor statistici oficiale, dezbătute în articole de presă recente, din 2007 până în 2017 au plecat din România, 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie.

Conform unor statistici oficiale, dezbătute în articole de presă recente, din 2007 până în 2017 au plecat din România, 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. Majoritatea sunt plecaţi pentru o perioadă mai lungă de un an în ţări care, din punctul lor de vedere, sunt mai ofertante din punct de vedere economic. , a detaliat situaţia acestora, numărul lor fiind în 2017 de puţin peste 2,5 milioane de persoane, aflăm de la Victoria Stoiciu, coordonator de programe în cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert: "Este o statistică referitoare la perioada 2003 - 2017. Pe de o parte, exprimă cifra românilor stabiliţi în afară pentru mai mult de un an, în 2017, iar pe de alta, se referă şi la tendinţa de plecare, o tendinţă crescătoare. Această cifră nu acoperă migraţia sezonieră, adică nu-i ia în calcul pe acei români care pleacă pentru a munci trei, şase sau opt luni pe an. Aceştia se duc fie la cules de căpşuni, fie pleacă în sezonul construcţiilor. Dacă-i adăugăm şi pe aceştia, cu siguranţă cifra creşte. Astfel numărul total al celor plecaţi depăşeşte 3 milioane, dacă-i includem şi pe cei care pleacă pentru mai puţin de un an."


Situaţia aceasta face România comparabilă cu una din ţările care se confruntă cu un dur şi prelungit război civil: Siria. Victoria Stoiciu: "Este locul 2 după Siria, în lume, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a diasporei. Nu se referă la numărul total al migranţilor, nici la procentul din populaţie, ci la ritmul de creştere. Viteza cu care românii au plecat din ţara lor ne situează pe locul doi după Siria. Asta e oricum foarte îngrijorător, căci începând cu anul 2000, România a înregistrat perioade de creştere economică. Trebuie, aşadar, să ne punem nişte întrebări foarte serioase referitoare la modelul de creştere. Cum este resimţită şi distribuită această creştere în rândurile populaţiei de vreme ce ritmul în care populaţia părăseşte România ne plasează pe locul doi după o ţară aflată în război civil?"


Pleacă, mai ales, o categorie foarte importantă pentru economia prezentă şi viitoare a României: cei care au vârste între 25 şi 38 de ani. Aceştia constituie în jur de 20% din numărul total al migranţilor români. Pleacă, de asemenea, şi foarte mulţi lucrători calificaţi, fie că sunt mediu calificaţi în domenii precum construcţiile, fie că sunt înalt calificaţi precum medicii sau informaticienii. În aceste condiţii, golul lăsat de aceste plecări pe piaţa muncii rămâne, momentan, rămânând neacoperit.


Dacă aceasta este situaţia celor care ies din România, cum stau lucrurile cu cei care intră? De pildă, la sfârşitul anului 2017, datele culese de Inspectoratul General pentru Imigrări arătau că în România, erau în jur de 67.000 de străini provenind din state terţe, incluzând aici şi persoane cu protecţie internaţională, adică refugiaţi. Printre aceştia se aflau şi puţin peste 800 de persoane sosite prin mecanismul UE de relocare al refugiaţilor. Tot anul trecut au fost înregistrate 4.820 de cereri de azil politic, o creştere semnificativ faţă de media anilor trecuţi care era de circa 1500 de cereri. Dar cine suntpersoanele din ţări terţe stabilite în România sau solicitante de azil şi de ce aleg România? În general, sunt bărbaţi singuri, care, odată ce au obţinut statul de refugiat sau protecţie internaţională în România, îşi pot chema familia. De altfel, reîntregirea familiei sau reuniunea cu un membru al familiei stabilit deja aici este motivul pentru care multe persoane provenite din state terţe vin în România. Dar mai există şi un alt motiv des întâlnit în ultima vreme: temerea de persecuţie sau de violenţă generalizată în ţările de baştină. Există însă şi străini veniţi în România pentru a se angaja. Luciana Lăzărescu: "Numărul aproximativ de persoane care se află în România cu viză de muncă este, în prezent, de 5900. Este vorba de cetăţeni din ţări terţe. Majoritatea avizelor de angajare eliberate în 2017 au fost acordate unor cetăţeni din Vietnam pentru industria navală. De asemenea, au fost eliberate şi unor cetăţeni din Turcia, China şi Serbia. Profesiile cele mai căutate pe piaţa muncii din România şi pentru care au fost acordate aceste avize de angajare sunt sudor, lăcătuş în construcţii metalice şi navale, dulgher restaurator. În principal, meserii calificate în domenii ce ţin de  industria navală."


Recunoscând că, pentru mulţi refugiaţi, "România nu este încă o ţară de destinaţie, nu este atractivă la nivelul la care sunt alte ţări din vestul Europei", Luciana Lăzărescu ne-a vorbit şi despre un program guvernamental de inserţie a persoanelor care au drept de şedere în România:  "Există un program guvernamental de integrare care se adresează persoanelor cu protecţie internaţională: un set de măsuri menit să faciliteze incluziunea străinilor în societate, dar şi integrarea lor pe piaţa muncii precum şi adaptarea la cutumele şi sistemul instituţional românesc. Programul include un curs de limbă română şi de orientare culturală, dar există şi alte servicii pe care le ofere diverse ong-uri care se adresează acestei categorii de străini. Programul guvernamental se aplică. Chestiunea mai delicată este modul în care instituţiile implicate în diverse părţi din acest program colaborează între ele şi înţeleg să-şi asume sarcina asta."


Numărul străinilor cu drept de şedere în România fiind mic, iar politicile de readucere în ţară a românilor plecaţi lipsind cu desărvărşire, ce poate fi făcut pentru a suplini forţa de muncă absentă? Victoria Stoiciu: "Este uşor de zis, dar greu de făcut atragerea de imigranţi, fiindcă România nu este atractivă pentru ei. Din moment ce un migrant sau un refugiat obţine viză pentru UE, se pune o întrebare simplă: de ce ar sta în România şi nu s-ar duce să muncească în Germania sau în Franţa sau în Belgia unde salariile sunt mult mai mari? La fel, nu e simplu să-i determini pe cei plecaţi să se întoarcă în ţară. Până la urmă, totul se reduce la o chestiune foarte simplă: salariul. Statul deţine acest instrument al salariului minim, care oricum a crescut din 2011 de 2,5 ori, dar trebuie să se adapteze şi mediul privat şi să crească salariile. Dar asta ar înseamna, uneori, să fie redus profitul sau chiar să se închidă firmele. Deci nu e deloc simplu. Soluţia nu e facilă. "


www.rri.ro
Publicat: 2018-03-14 12:01:00
Vizualizari: 362
TiparesteTipareste