România, pol de siguranţă energetică?

românia, pol de siguranţă energetică? Sistemul Energetic Naţional este solid şi viabil, iar România are toate condiţiile pentru a fi exportator de energie, spune ministrul român de resort, Anton Anton.

Sistemul Energetic Naţional este solid şi viabil, iar România are toate condiţiile pentru a fi exportator de energie, spune ministrul român de resort, Anton Anton, amintind că, în acest moment al reaşezării politicilor energetice la nivel mondial şi european, România este parte a procesului de creare şi de dezvoltare a Uniunii Energetice alături de celelalte state europene. Ce îşi propune Bucureştiul? Să fie un pol regional de securitate energetică şi nu doar o piaţă de desfacere, să fie un nod al rutelor de transport care unesc Uniunea Europeană, dar şi un producător eficient şi competitiv de energie şi gaze în Europa. De la ce pleacă România spre îndeplinirea acestor obiective? De la un mix energetic, care este de departe diferenţiator puternic al României în Europa, spune ministrul Anton -"Avem o ţară plină de resurse. România este printre puţinele ţări din rândul statelor europene care poate vorbi de diversitatea resurselor. Cu aceste resurse şi cu capacităţile reduse de producţie pe care le avem astăzi la dispoziţie ne asigurăm întregul consum de energie electrică şi, în plus, reuşim să exportăm energie în regiune. România este un pol de siguranţă energetică."


În plus, odată ce va începe extracţia zăcămintelor din platoul continental al Mării Negre, România şi-ar putea îmbunătăţi poziţia de jucător aproape independent pe piaţa europeană a gazelor şi să nu mai aibă nevoie deloc de importurile de gaze din Rusia. Este concluzia unui studiu Delloite dat curând publicităţii şi realizat în condiţiile în care România îşi asigură, deja, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale din producţia proprie, ocupând în prezent a treia poziţie în rândul statelor comunitare din punct de vedere al acestui criteriu. Din 28 de state membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, în faţa României se află doar Estonia şi Danemarca. Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în prezent expert al amintitei agenţii Deloitte, a explicat că din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică, în medie, cinci miliarde de metri cubi anual. Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României până în anul 2040. Estimarea, mai prudentă decât cea a autorităţilor române, se bazează şi pe date tehnice ale unor exploatări offshore din Golful Mexic, similare cu cele din Marea Neagră. 


Răzvan Nicolescu: "În cazul rezervelor, oficialii au spus că sunt 200 de miliarde de metri cubi. Noi spunem 170 de miliarde, din calculul nostru. Comisia Europeană, în studiile de impact pe care le realizează, arată o creştere mare a preţurilor la gaze naturale. Noi estimăm că vom avea un surplus de producţie, că acest surplus de producţie va genera un impact pozitiv din punct de vedere concurenţial şi va tempera tendinţa de creştere de preţ în România." Fiecare ban investit în exploatarea gazelor din Marea Neagră se va multiplica de trei ori, prin efecte directe, indirecte sau în sectoarele economice adiacente. Aici, subliniază experţii Deloitte, nu vorbim doar de vânzarea gazului în sine, ci de tot lanţul economic antrenat de această resursă. Sorin Elisei, coordonatorul proiectului: "Investiţii de 22,2 miliarde de dolari. Derularea acestor proiecte în toate cele patru faze duce la susţinerea unui număr mediu anual de angajaţi pe toată această perioadă de peste 30 de mii. Veniturile la bugetul de stat cumulate vor fi suplimentate practic cu 26 de miliarde de dolari, şi vorbim de peste 70 de miliarde de dolari generare adiţională de producţie, ca urmare a acestor investiţii." 


Deloitte estimează că 65% din gaz va fi consumat în România, iar restul va pleca la export, consolidând, astfel, poziţia Bucureştiului pe piaţa europeană a gazelor. Viziunea Strategiei Energetice a României, în curs de finalizare, este de a creşte sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creşterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacităţi, precum şi modernizarea capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia energiei, spun decidenţii români. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să desfăşoare multe rute de transport şi în acest sens a fost promovat proiectul BRUA. Traseul acestei magistrale ne avantajează, trebuie să facem eforturi ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci şi să genereze profit pentru România, a precizat ministrul Energiei.  BRUA este un nou proiect de coridor european de transport al gazelor, care ar urma să aibă o lungime totală de 1.318 kilometri, să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul rutei sale - Bulgaria, România, Ungaria şi Austria - şi să sprijine piaţa energiei, permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură, precum huburile de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie offshore în Marea Neagră. De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea furnizării. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-05-18 13:19:00
Vizualizari: 401
TiparesteTipareste