Comoara de sub Marea Neagră

comoara de sub marea neagră Subsolul Mării Negre ascunde rezerve uriaşe de hidrocarburi. România a început prospecţiunile subterane în Marea Neagră încă din anii '70 ai secolului trecut.

Subsolul Mării Negre ascunde rezerve uriaşe de hidrocarburi. România a început prospecţiunile subterane în Marea Neagră încă din anii '70 ai secolului trecut. Primele descoperiri de zăcăminte de gaze şi petrol au avut loc în 1980. Regimul de atunci a demarat ulterior şi exploatarea acestor resurse, dar fără mari rezultate.


În debutul actualului mileniu, tehnologiile nou apărute au permis o evaluare mai bună a zăcămintelor. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, mai ales în ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale. Companiile majore de pe piaţa mondială a hidrocarburilor şi-au arătat imediat interesul pentru explorarea acestor zăcăminte, iar primul pas important s-a facut în 2008, când ExxonMobil cea mai mare companie petrolieră din lume, a încheiat un parteneriat cu OMV Petrom, principala companie românească din domeniu.


Al doilea reper important a fost victoria din februarie 2009 a României în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre. România a primit atunci drepturile asupra unei zone de 9700 de kilometri pătraţi, sau 80 la sută din suprafaţa aflată în dispută.


Din acel moment, companiile internaţionale au început să se implice masiv. Doar ExxonMobile şi OMV Petrom, de pildă, au investit, împreună, un miliard şi jumătate de dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră. În anii care au urmat, rezultatele date publicităţii de actorii din domeniu au fost de-a dreptul spectaculoase. În 2012, cele două companii anunţau descoperirea unui zăcământ estimat undeva între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, într-o zonă de mare adâncime. Trei ani mai târziu, un grup de firme condus de Lukoil prezenta descoperirea unui alt zăcământ, cifrat undeva la 30 de miliarde de metri cubi.


În acest moment există zece perimetre de explorare concesionate de statul român în Marea Neagră. Firmele implicate au constituit Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră. Obiectivul principal al organizaţiei este sprijinirea exploatării potenţialului economic din zona românească a Mării Negre, asigurând totodată (citez) : « cele mai înalte standarde de protecţie a mediului înconjurător, de sănătate şi de siguranţă pentru toţi cei implicaţi în activităţile offshore ».


Asociaţia amintită a comandat recent un studiu cu privire la contribuţia proiectelor de investiții din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești, document realizat de firma Deloitte. Principala concluzie a studiului, prezentată de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei în guvernul de la Bucureşti, actualmente expert la compania menţionată, arată că România nu va mai avea nevoie de importurile de gaze din Federaţia Rusă, după ce va începe extracţia din Marea Neagră, iar ţara noastră ar putea urca în topul ţărilor europene cu cea mai mică dependenţă de importurile de energie. Răzvan Nicolescu: "Din 28 de state membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, cred că în faţa noastră se află doar Estonia şi Danemarca. Cred că am putea chiar să ne îmbunătăţim acest loc 3, care este mai mult decât onorabil"


Oficiali ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de la Bucureşti, citaţi de Răzvan Nicolescu, estimează că în subsolul Mării Negre s-ar găsi aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Calculul studiului comandat de concesionarii zăcămintelor arată undeva către 170 de miliarde de metri cubi. Documentul estimează că 65 de procente din gazele extrase din Marea Neagră vor fi consumate în România, acoperind nevoile interne, iar 35% vor pleca la export, consolidând poziţia României de jucător pe piaţa europeană a gazelor. Până în anul 2040, termenul fixat de raport, beneficiile se anunţă uriaşe.


Pentru a exploata însă resursele de gaze evocate, este nevoie de investiţii însemnate, atât directe, cât şi provenind de la alţi actori implicaţi în procesul de valorificare a gazelor, pe care studiul companiei Deloitte le-a detaliat. Revine la microfon Răzvan Nicolescu.  "Dacă, în Marea Neagră, cele 15 miliarde investite, previzionate de noi, se vor realiza, dacă vom ajunge să avem acea producţie de 170 de miliarde de metri cubi, estimăm că 8,9 miliarde s-ar mai putea investi adiacent, fiind investiţii încurajate, dar nu realizate de operatorii din Marea Neagră, investiţii, să le spun aşa, colaterale. Deci dacă aceste investiţii se vor realiza, Produsul Intern Brut al României va creşte cumulat pe aceşti 23 de ani, cu aproape 42 de miliarde de dolari"


Atingerea acestor ţinte necesită însă şi îndeplinirea altor condiţii, dincolo de cantitatea de gaz din subsolul Mării Negre sau de preţul stabilit de piaţă, mai spune studiul. Este vorba, în principal, de cadrul legislativ, care trebuie să asigure investitorilor o cât mai mare stabilitate. Pe de altă parte, este foarte important şi modul în care restul economiei româneşti va profita de oportunităţile nou create. (


www.rri.ro
Publicat: 2018-05-22 14:08:00
Vizualizari: 4171
TiparesteTipareste