Jurnal românesc - 27.06.2019

jurnal românesc - 27.06.2019 Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea Constituţională a României.

Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani, aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare an de vechime în plus. 

De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul mediei din Uniunea Europeană.


Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de primul val de finanţări în cadrul iniţiativei "Universităţi europene". Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS - Alianţa europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA - Universitatea europeană de ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din CONEXUS - Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile, au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de Executivul Comunitar. 

Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17 universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar iniţiativa va stimula "excelenţa şi incluziunea". Şi preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor europeni, universităţile româneşti "vor deveni un vârf de lance al integrării europene în domeniul învăţământului superior". Iniţiativa "Universităţi europene" a fost lansată de Comisia Europeană în decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a învăţământului superior european.


Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat, cu 270 de voturi "pentru", 3 "împotrivă" şi 16 abţineri, declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.



www.rri.ro
Publicat: 2019-06-27 12:30:00
Vizualizari: 172
TiparesteTipareste