Dicţionar de locuri literare bucureştene

dicţionar de locuri literare bucureştene Dicţionarul de locuri literare bucureştene, volumul semnat de Andreea Răsuceanu şi Corina Ciocârlie, spune 167 de poveşti despre Bucureştiul literar.

Dicţionarul de locuri literare bucureştene, volumul semnat de Andreea Răsuceanu şi Corina Ciocârlie, spune 167 de poveşti despre Bucureştiul literar. Iniţial, cele două autoare au inventariat două mii de locuri şi legende urbane relevante pentru personajele literaturii române, pentru geografia reală şi literară a oraşului. "Reale ori fictive, străzile, aleile, bulevardele se bifurcă şi îşi răspund, dând naştere la o serie de povești interconectate: din Amzei în Romană, de la Ateneu până în Herăstrău, din Cotroceni până în Dudeşti, traiectoriile personajelor desenează o hartă virtuală a Bucureștiului, cu ajutorul căreia cititorul se poate orienta în preumblările sale urbane şi romaneşti", scriu cele două autoare ale Dicţionarul de locuri literare bucureştene, Andreea Răsuceanu şi Corina Ciocârlie. Calea Victoriei, Strada Mântuleasa, Parcul Ioanid, Parcul Cişmigiu, Hanul lui Manuc, Şoseaua Virtuţii, Calea Văcăreşti, Casa din Strada Sirenelor, Hotel Universal, Gara de Est sunt câteva dintre locurile inventariate în Dicţionar. 


Andreea Răsuceanu, scriitoare şi critic literar.  "A fost un moment de panică la început, a fost o perspectivă destul de înspăimântătoare că trebuie să trecem din nou prin mare parte din literatura română şi aşa s-a şi întâmplat, aşa am început, am recitit mulţi autori români. Ne-am hotărât să începem de la câteva nuclee, am trecut prin secolul al XIX-lea, ne-am oprit asupra scriitorilor interbelici pentru care am negociat destul de mult, am ajuns, evident, şi la autorii contemporani despre care eu am mai scris, dar am încercat să nu revin asupra scriitorilor despre care am scris deja în cărţile mele anterioare. 

Corina Ciocârlie a fost un partener extraordinar, cu un entuziasm care s-a întâlnit cu entuziasmul meu. Cred că aici este secretul acestei cărţi, amândouă avem o pasiune extraordinară pentru Bucureşti şi poveştile lui. În plus, ne-am completat natural, pentru că, de data asta, eu am dorit să explorez şi periferia bucureşteană, în timp ce Corina a rămas mai degrabă în zona selectă. Am vrut să scriu şi despre Bucureştiul pitoresc, despre Bucureştiul mahalalelor, de la marginea oraşului, despre Groapa Cuţarida (loc care şi-a luat numele după inginerul Nicolae Cuţarida, prezent în romanul Groapa, apărut în 1957, scris de Eugen Barbu) despre Buzeştii (zonă situată în jurul Pieţei/Căii Buzeşti) cu cârciumile extraordinare, care te fac să "deschizi ochii asupra vieţii", aşa cum spune un personaj. Am scris şi despre mahalaua Filantropia, despre Calea Griviţei, despre zona aceea care este încă necartografiată, un teritoriu vid, în care poţi vedea de fapt evoluţia urbanistică, poţi vedeacum se ridică oraşul. "                          


Dicţionarul de locuri literare bucureştene şi-a propus să fie "un fel de revanşă a Bucureştiului mutilat, agresat, dispărut, o lectură răzbunătoare şi răscumpărătoare a unui oraş îndrăgit" spune Corina Ciocârlie, critic literar şi doctor în ştiinţe filologice. "În paginile Dicţionarului, cartierul Uranus n-a fost încă demolat, Casa Scânteii n-a luat locul Hipodromului Băneasa, Sala Dalles şi-a păstrat faţada modernistă din anii 30, iar în spatele hotelului Lido se mai aude încă forfota ademenitoare a faimosului bazin cu valuri. Chiar şi din această librărie, unde suntem în seara aceasta, librăria Humanitas Cişmigiu, dacă am privi pe fereastra ficţiunii, am vedea un Bulevard Regina Elisabeta extraordinar. Un spectacol permanent cu afişe colorate, cu reclame luminoase, cu toalete şi coafuri excentrice, cu pasiuni amoroase, cu adulteruri şi trădări ca în filme. 

Între Parcul Cişmigiu şi berăria Gambrinus de-o parte, cinematograful Capitol şi Cercul Militar de cealaltă, ar defila în seara asta, dacă am privi prin feresastra ficţiunii, toată lumea bună a romanului interbelic, începând cu Nory Baldovin (protagonista romanului Rădăcini, publicat de Hortensia Papadat Bengescu în 1938), continuând cu Emilia Răchitaru (personaj din romanul Patul lui Procust, publicat de Camil Petrescu în 1933) şi terminând cu inevitabila doamnă T. (personaj principal din acelaşi roman, Patul lui Procust, de Camil Petrescu). Oricum, nimic n-ar fi tern sau plicticos, faţadele clădirilor n-ar fi scorojite, sălile de cinematograf nu s-ar fi închis. Iar Letiţia Branea, eroina Gabrielei Adameşteanu, abia sosită la Bucureşti de la Paris în romanul Fontana di Trevi (care închide trilogia deschisă de "Drumul egal al fiecărei zile" și continuată de "Provizorat") n-ar mai deplînge faptul că "Bulevardul Elisabeta a devenit un peisaj dezolant, cu clădiri jupuite şi cornişe derăpănate, unde singurul punct luminos e librăria Humanitas Cişmigiu, la doi paşi de berăria Gambrinus micşorată, dar restaurată."   

                                                                                                                                 

Dincolo de nomenclatorul străzilor, în Dicţionarul de locuri literare bucureştene   sunt repertoriate monumente, gări, intersecţii, parcuri, pieţe, cafenele, cârciumi, hoteluri, cinematografe, ba chiar tarabe de anticari ori chioşcuri de ziare - fiecare dintre ele reprezentând un reper, un nod în reţeaua simbolică a oraşului


www.rri.ro
Publicat: 2020-02-15 14:29:00
Vizualizari: 1166
TiparesteTipareste