Palatul Brâncovenesc de la Potlogi

palatul brâncovenesc de la potlogi Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române.

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române. În timpul său, Țara Românească a cunoscut o perioadă de pace, înflorire culturală și dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând numeroase lăcaşuri religioase și palate cu un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Brâncoveanu a fost mazilit (înlăturat de la putere) în 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost închis. Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianache Văcărescu.


Într-unul dintre weekendurile însorite din această toamnă, am fugit din București pe autostrada A1 până în mica localitate Potlogi din județul Dâmbovița, în zona de sud a României, unde se află Palatului Brâncovenesc de la Potlogi. Nu demult, ansamblul Palatului nu era deschis publicului, dimpotrivă, era aproape părăsit. Despre cum a revenit în circuitul turistic și despre ce se află acum la palat, am stat de vorbă cu Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște, sub egida căruia se află acest ansamblul:

Într-adevăr, printr-o finanțare a Uniunii Europene, printr-un proiect al Consiliului Județean Dâmbovița, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a redevenit la viață. Este viu, este un loc senzațional, încărcat de istorie și de o trăire aparte, având în vedere cel care a ctitorit Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, primul dintre cele patru palate pe care Brâncoveanu avea să le construiască pentru cei patru fii ai săi. Constantin Brâncoveanu a ales Potlogi-ul pentru că își cumpărase deja o moșie acolo, iar Potlogi-ul, dacă o să ne uităm cu atenție pe vechiul drum care lega Târgoviștea de București, se află chiar la mijloc - fix 40 de kilometri, atât cât parcurgea alaiul domnesc într-o zi. 

A ales Potlogi-ul, având aici moșia, având această distanță egală între București și Târgoviște întrucât domnitorul a fost extrem de atașat de Târgoviștea unde a copilărit și pentru care a găsit resurse să refacă Curtea Domnească, să refacă palatul și tot ceea ce era aici, evident la momentul respectiv cu acordul Sultanului și întotdeauna profita de faptul că avea moșii în zona respectivă și, cu acordul Porții, în special la sfârșitul verii-începutul toamnei venea aici la Târgoviște, la Curtea Domnească, sub pretextul că vine să culeagă viile. 

Palatul de la Potlogi a fost ridicat relativ repede, pentru fiul său cel mare, Constantin, pe care domnitorul și-l dorea urmaș pe tronul Țării Românești, și are o configurație extrem de importantă: în primul rând, dintre cele patru construite, este singurul care se apropie cel mai mult de forma inițială, Palatul de la Mogoșoaia fiind transformat ulterior de Ghica și de alții, dar Palatul Brâncovenesc de la Potlogi și-a păstrat amprenta inițială extrem de bine. 

A beneficiat și de o intervenție de restaurare în anii 1950 condusă de arhitectul Balș. Atunci când Brâncoveanu a fost mazilit, dus la Constantinopol și ucis împreună cu cei patru fii ai săi plus sfetnicul său Enache Văcărescu, pe 15 august 1714, și imediat după, Palatul de la Potlogi a fost ars și jefuit de către turci, în ideea că vor găsi acele bogății despre care se spunea că Brâncoveanu le avea. 

Cei care ne trec astăzi pragul vor intra în această curte brâncovenească, vor redescoperi palatul foarte bine restaurat și pus în valoare, de asemenea Cuhnia, Droșcăria (incinta în care se ţineau trăsurile şi droştile), casa slujitorilor - toate aceste elemente care alcătuiau curtea sau curțile brâncovenești, pentru că veți vedea peste tot au cam aceeași modalitate de a construi, cam aceleași funcționalități ale clădirilor.


Ovidiu Cârstina ne-a prezentat întregul ansamblu așa cum este amenajat acum, după restaurare, într-un tur de istorie, cultură și gastronomie prin Palatul Brâncovenesc de la Potlogi:

Vizitatorul va descoperi Palatul Brâncovenesc în care expoziția încearcă să pună în valoare funcționalitatea fiecărui spațiu, fiecărei încăperi a clădirii. Partea dinspre vest, acolo unde a funcționat dormitorul Doamnei și al copiilor este amenajată ca atare, iar partea dinspre est este iarăși foarte bine pusă în valoare prin modul în care a fost gândită expoziția, și anume: sala de oaspeți, acolo unde Brâncoveanu își primea oaspeții sau luau masa; de asemenea biroul domnitorului; o mică sală a tronului, unde evident că Brâncoveanu avea întâlniri sau primea oaspeți dina fară, din țară, și unde se sfătuia și lua decizii în ceea ce privește administrarea țării; și de asemenea dormitorul lui Constantin Brâncoveanu, pe care am încercat să îl punem iarăși în valoare prin câteva elemente de mobilier care să ne ducă cu gândul spre această funcționalitate. Ieșind pe loggia de nord, vom vedea amenajat un parc, așa cum avea Brâncoveanu la momentul respectiv peste tot unde construise; de asemenea avea peste tot un mic lac, un eleșteu pentru că foloseau pește proaspăt. 

De asemenea, celelalte clădiri, fiecare cu funcționalitatea ei: să ne ducem către Cuhnie - locul în care erau preparate mâncărurile, bucătăria, interiorul este amenajat de așa natură încât să ne ducă cu gândul la ceea ce însemna o bucătărie la momentul respectiv, până la 1714. 

De asemenea, veți vedea mare parte dintre obiectele expuse acolo care se apropie de ceea ce este necesar pentru a amenaja un interior de Cuhnie; de multe ori cronicarii spuneau că mesenii invitați de Brâncoveanu câteodată se văitau că mâncărurile ajungeau reci pe masa lor, dată fiind și distanța, însă cred că treceau cu ușurință peste acest mic inconvenient, având în vedere faptul că li se serveau și 72 de feluri de mâncare la o singură masă. Nu trebuie să ne gândim la o masă așa cum facem noi acum, rapid, ci din contră, era o masă la care se discuta, se socializa, existau foarte multe elemente care își găseau legătură prin gust, prin mâncare, prin vinurile care se consumau. 

De asemenea în partea stângă, la intrare, este Droșcăria: iarăși un spațiu care amintește de un loc în care erau toate acareturile, tot ceea ce era necesar pentru întreținerea curții, a spațiului, a grădinii, a heleșteului și de asemenea trăsurile și celelalte lucruri care le erau necesare. Imediat în spatele Droșcăriei se află o grădină în care vizitatorul va vedea legume - toate lucrurile astea care erau necesare, pe care le cultivau și pe care le și foloseau la momentul la care Brâncoveanu se afla la Potlogi. 



www.rri.ro
Publicat: 2020-10-24 17:42:00
Vizualizari: 304
TiparesteTipareste