Cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei

cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei În deceniul următor vom consemna renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană.

Explozia preţurilor la energie în întreaga Europă, în pragul sezonului rece, a produs îngrijorare atât la nivelul populaţiei, cât şi pe pieţe. Revenirea activităţii economice aproape de ritmul dinainte de pandemie a dus la o creştere a cererii de energie, iar producătorii şi furnizorii de electricitate şi gaze naturale au profitat, pentru a-şi maximiza câştigurile. Au existat, evident, şi alte cauze, precum cele generate de piaţa certificatelor verzi, sau de efectele mai multor măsuri de liberalizare a pieţei europene a energiei impuse în ultimii ani de Comisia Europeană. 


Autorităţile, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, s-au dovedit depăşite de această nouă criză a preţurilor la energie, luând doar măsuri punctuale, de natură să contracareze efectele imediate. La nivel strategic, s-a observat că evoluţia preţurilor energiei, în Uniunea Europeană, depinde din ce în ce mai mult de importurile de gaz rusesc, în condiţiile în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt "trecute în rezervă" din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa actuală, de închidere a minelor de cărbune, are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă considerabilă, de zeci, poate sute de miliarde de tone, şi nu puţine sunt vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune. 


Am vrut să aflăm cum ar putea contribui la stabilizarea pieţei energetice o eventuală reorientare către o exploatare mai durabilă şi mai ecologică a cărbunelui. Ne-am adresat secretarului general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziţie energetică. 

"Cărbunele din rezervă este acolo şi în orice moment în care piaţa o va lua razna şi preţurile se vor duce în sus, ar putea să fie o soluţie disponibilă, în conditiile în care din punct de vedere politic s-ar accepta lucrul acesta. Soluţii tehnice se pare că există. Eficienţa lor este limitată şi este în stare experimentală. Toate aceste soluţii propuse sunt sub observaţie în Canada, în Statele Unite în special... Japonezii au şi ei nişte echipamente de desulfurare, de decarbonizare, de captură de carbon. Toate acestea au fost puse în discuţie în întâlnirile organizate de Comisia Europeană în acea platformă pentru Tranziţia Justă. Acolo s-au prezentat aceste soluţii tehnice, însă se pare că din cauza nivelului mare de investiţii necesare iniţial pentru a putea avea acces la aceste zăcăminte în condiţii ecologice, foarte multe state şi foarte multe companii sunt descurajate. Vorbim de sute de milioane de euro pentru aceste instalaţii".


Situaţia este complicată şi din cauză că, odată închise, capacităţile de extracţie şi de exploatare a cărbunelui au nevoie, pentru redeschidere, de eforturi majore, mai spune Dumitru Fornea. 

"Oricine îşi va propune, la un moment dat, să reconsidere rolul cărbunelui în mixul energetic, ceea ce pare puţin probabil având în vedere narativul european în acest moment, va trebui să ţină cont că are nevoie de investiţii iniţiale ca şi cum ar redeschide o nouă mină. Deci nu se poate pune în discuţie repornirea ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. Totul va începe de la zero, cu investiţiile iniţiale care presupun deschiderea unei noi capacităţi miniere".


RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 30.09.2021

www.rri.ro
Publicat: 2021-09-30 08:40:00
Vizualizari: 465
TiparesteTipareste