Un recent proiect digital și-a propus să le omagieze pe cele 125 de victime ale pogromului contra evreilor de la București din ianuarie 1941. Atunci, în timpul rebeliunii legionare, cartierul evreiesc a fost devastat, oamenii luați din casele lor sau de pe strada și asasinați în diferite locuri din oraș sau de la periferie. Adresele și numele lor au fost descoperite de către cercetători, iar acum grație unei hărți virtuale le putem localiza reședințele pe actuala configurație a capitalei. Arhitecta Astrid Rottman este inițiatoarea proiectului "Memorialul virtual al Pogromului de la București" și ne povestește în continuare cum a început totul.
Știm foarte bine că din spațiile pe care le parcurgem în timpul zilei reținem foarte multe amănunte, cum ar fi vitrinele magazinelor, fațadele clădirilor și așa mai departe. Dar, de exemplu, o placă comemorativă pusă la un moment dat pe o clădire și un mic monument dintr-un colț poate că nu le observăm sau poate că acea placă nu o citim mai deloc. Și, de fapt, orașul ăsta în plină mișcare și foarte aglomerat și toată viața pe care o avem poate împinge și către un discurs alternativ, suplimentar, de aducere aminte mai ales a unor asemenea evenimente care sunt neplăcute și pe care, cu siguranță, trebuie să le avem în memorie, mai ales în memoria colectivă a bucureștenilor. Ideea a apărut foarte simplu, mă rog, într-un context al unei lucrări de cercetare mai amplă, pe care am finalizat-o în vara lui 2022, adică o lucrare de doctorat. Este un exercițiu adaptat acestei lucrări și a pornit de la o informație pe care am văzut-o într-una din cărțile pe care le-am studiat, și anume cartea lui Matatias Carp, unde există o listă cu cele 125 de victime ale acestui pogrom și care, în afară de nume, prezintă și adresele unde locuiau sau de la care au fost ridicați. Cam asta e pe scurt.
Harta virtuală unde apar locurile de unde au fost luate cele 125 de victime conține, de asemenea, în dreptul fiecărei adrese, și o mică biografie, și fotografii fie cu aspectul actual, fie cu cel din trecut, acolo unde este posibil. În felul acesta este readusă la viață existența acelor oameni și tragedia prin care au trecut. Astrid Rottman. Am luat lista împreună cu niște voluntari și am identificat aceste adrese pe hărțile cadastrale vechi al Bucureștiului din 1939. Apoi, folosindu-ne de tehnologia actuală care ne este pusă la dispoziție pe internet, am suprapus hărțile vechi și noi și au rezultat adresele de astăzi. Sunt situații în care casele nu mai există, dar parcelele există, și situații în care casele încă mai sunt. Există situații în care o porțiune dintr-o stradă mai mai există, dar restul, inclusiv locul în care avea reședința victima respectivă nu mai există, după cum există spații în care totul este reconfigurat, doar știm ce s-a întâmplat în București în anii 1980.
Proiectul hărții virtuale a locurilor Pogromului de la București este într-o continuă perfecționare și momentan poate fi accesat pe Google Maps la următorul link https://tinyurl.com/2mjhc33h