Agora Kiseleff

Parcul Kiseleff din capitală a devenit un model de bune practici în gestionarea parcurilor și grădinilor istorice prin proiectul „Agora Kiseleff”, găzduind evenimente interdisciplinare la finalul lunii august.

Eugen Cojocariu și Ion Puican, 15.09.2024, 15:34

Parcul Kiseleff, prima grădină publică din București amenajată din pădurea care ocupa această zonă a capitalei, a fost amenajat în anul 1832. În acest an a fost construită și șoseaua cu același nume care trece prin mijlocul parcului. Parcul Kiseleff a fost amenajat după planurile arhitectului peisagist Wilhelm Mayer, cel care a proiectat și Parcul Cișmigiu din centrul capitalei. În prezent, Parcul Kiseleff are o suprafață de 31.690 m². în interiorul parcului pot fi văzute statui reprezentând personalități marcante ale culturii române și internaționale. Parcul este înscris în lista monumentelor istorice din București.

Proiectul „Agora Kiseleff” se bazează pe rezultatele obținute în cadrul „Registru Verde pentru Parcul Kiseleff. Registrului Verde pentru România” , incluzând ateliere teoretice și practice pentru restaurarea grădinilor istorice și gestionarea arborilor și arbuștilor. Ce se testează în acest proiect va permite pe viitor gestionarea corespunzătoare a spațiilor verzi. Am stat de vorbă despre proiect cu coordonatoarea acestuia, arhitectul peisagist Diana Culescu:

„„Agora Kiseleff” este, de fapt, parte din două proiecte, un proiect care se numește „Registrul Verde pentru Parcul Kiseleff. Registrul Verde pentru România”, care își dorește să facă un model, ce trebuie să aibă România conform legii și nu a reușit din 2007 să facă până acum. De asemenea, acest proiect s-a unit cu un alt proiect care are un rol cultural, acesta, care vine cu ideea de „Agora Kiseleff”. Și practic, în această activitate am pus laolaltă studenți profesioniști și oamenii din administrația publică pentru a genera acest instrument în contextul din România. Adică el există la nivel internațional, dar ar trebui să îl adaptăm pentru ce facem noi aici.”

Diana Culescu ne spune ce s-a realizat practic în proiectul „Agora Kiseleff”:

„Practic, am făcut mai multe activități care au legătură cu inventarierea Parcului Kiseleff și cu analiza tuturor elementelor. De cele mai multe ori, noi înțelegem greșit că registrul verde se referă doar la arbori, dar în realitate el se referă și la bănci, și la arbuști și așa mai departe, pentru a ne ghida în aceste activități despre cum putem să modelăm aplicația pe care o folosim, astfel încât să ne fie cât mai de folos. Ne-au îndrumat trei specialiști străini.”

Care este intenția pe mai departe a proiectului? Va fi dus și în alte parcuri din București și din țară? Ne spune tot Diana Culescu:

„Asta a fost și ideea „Agorei Kiseleff” de a pune laolaltă oameni din mai multe direcții și deja avem discuții cu participanți la această școală de vară pentru a dezvolta ceva similar la Aiud și la Călărași. Deci da, cu siguranță ăsta este scopul de a duce cât mai departe aceste idei de proiecte originale. Se numește „Registrul Verde pentru Kiseleff. Registrul Verde pentru România”, pentru că, de fapt, vrem să se împrăștie în toată țara acest instrument care, așa cum ziceam, este cerut prin lege.”

Alexandru Mexi, peisagist la Institutul Național al Patrimoniului ne-a vorbit despre implicarea sa în proiectul „Agora Kiseleff”:

„Aici, în acest proiect am fost implicat pe de-o parte din partea organizatorilor, pe de altă parte din partea Institutului Național al Patrimoniului. Este un proiect foarte important deoarece ajută la conturarea unor noi direcții pentru protejarea patrimoniului peisajer. Acest registru verde este practic o bază de date care este foarte importantă pentru înțelegerea dinamicii prin care trece un parc. Care sunt acele probleme cu care se confruntă și care sunt acele necesități pe care le are? Care sunt acele probleme care trebuie rezolvate și cum? Este un instrument care, deși este prevăzut în legea din 2008, nu a fost pus în practică decât într-o măsură foarte mică și de multe ori cu tot felul de sincope.”

Ce parteneri au mai fost implicați în acest proiect?

„În acest proiect au fost implicați specialiști din străinătate, din Franța, din Statele Unite și din Ungaria, specialiști în protejarea patrimoniului.”

În finalul discuției, peisagistul Alexi Mexi ne-a împărtășit opinia sa despre legile care privesc spațiile verzi și patrimoniul din România:

„Cred că legislația de spatii verzi, privitoare la protejarea spatiilor verzi, este mai greu implementabilă. Au fost diferite probleme care au rezultat din modul în care a fost elaborată legea. Legea în sine este bună, dar cu niște probleme de înțelegere și cu niște instrumente care trebuie implementate și care trebuie în primul rând finanțate și elaborate corespunzător. De multe ori cred ca este vorba de modul în care sunt scrise caietele de sarcini pentru elaborarea registrelor verzi. În ceea ce privește legislația de patrimoniu, legea privind protejarea monumentelor istorice, acolo lucrurile cred că merg un pic mai bine, chiar dacă nu excelent, nici pe departe. Iar așa cum am spus, acest registru verde reprezintă un instrument care ajută la înțelegerea mai bine, mai aprofundată a bunurilor de patrimoniu și completează registrele naționale privitoare la bunurile culturale imobile.”