Arheologie la Glina, lângă București

Sub stratul vizibil al Bucureștiului de astăzi și al împrejurimilor capitalei se ascund urme mult mai vechi ale locuirii umane, care preced cu mii de ani apariția orașului modern.

Ion Puican, 18.01.2026, 12:50

Sub stratul vizibil al Bucureștiului de astăzi și al împrejurimilor capitalei se ascund urme mult mai vechi ale locuirii umane, care preced cu mii de ani apariția orașului modern. Arheologii sunt interesați de aceste straturi invizibile, în care se păstrează dovezi ale unor civilizații dispărute, capabile să ne ofere o perspectivă esențială asupra începuturilor vieții umane în această zonă. Despre aceste adevărate comori ale istoriei am stat de vorbă cu arheologul Vasile Opriș, Șef Secție Istorie în cadrul Muzeului Municipiului București:

„În jurul Bucureștiului există mai multe straturi așternute sub gunoaie în anumite zone, sub iarbă, mâl ori în alte zone. Ceea ce ne interesează pe noi ca arheologi și pe mine în mod deosebit, sunt straturile acelea care conțin și urme ale civilizațiilor umane care au fost cândva pe aici și despre care nu mai știm mare lucru. Dar, dacă le descoperim și le scoatem la lumină, cu siguranță ne îmbogățim aflând despre ce anume se întâmpla în această zonă, atunci când orașul de fapt nu era oraș, când nu aveam blocuri, nici aglomerările și aglomerația pe care le cunoaștem astăzi. Pentru că cred că aceste începuturi sunt foarte bune pentru auto reflexie într-o lume tot mai agitată în ziua de azi.

Așa că, plecând pe urmele unor arheologi care au avut deja această viziune în urmă cu aproape un secol și au încercat să scoată la lumină ce era în București sau în împrejurimi, înainte de apariția acestui oraș, am pornit o muncă de documentare privind niște așezări preistorice care datează de aproximativ 7.000 de ani. O perioadă greu de conceput pentru oricine și pentru mine, care sunt familiar cu astfel de scări ale istoriei. 7.000 de ani înseamnă foarte mult la scara umană. Iar ca idee, Bucureștiul, în forma în care îl știm astăzi ca târg și oraș, este atestat de 500 și ceva de ani. Dacă mai punem încă 6500, ne apropiem de perioada de care vorbim acum.”

Cercetările arheologice de la Glina vizează așezări preistorice vechi de aproximativ 7.000 de ani, cunoscute sub numele de „teluri”. Unele dintre aceste situri au fost cercetate parțial în trecut, dar au fost ulterior abandonate și se află astăzi în pericol din cauza extinderii urbane. Mai multe instituții culturale și academice au demarat un șantier-școală, combinând săpătura arheologică clasică cu metode moderne precum scanarea cu drone, prospecțiunile geofizice și analizele de laborator. Mai multe detalii ne oferă arheologul Vasile Opriș:

„Aceste situri, cum spuneam, sunt deja oarecum cunoscute. Au fost și cercetate o parte din obiecte și din poveștile lor au fost publicate și se află în depozite sau chiar și în niște expoziții, dar nu au mai fost cercetate în ultimii ani, au fost chiar abandonate, prost conservate, suferă. Și, în plus, sunt în pericol iminent de distrugere datorită expansiunii accelerate a orașului. Așa că am pornit un demers prin care să le evaluăm și să încercăm să mai scoatem niște informații în plus, mai ales că arheologia secolului XXI beneficiază, din fericire, de instrumente și metode mult superioare la ce se putea face acum 50-100 de ani. Iar pentru a vedea ce putem face și a avea un demers concret, am început anul acesta cercetări într-un sit de la sud-est de București, situat între satele Glina și Bălăceanca, de care a auzit toată lumea, cu conotații nu tocmai pozitive, dar tocmai asta cred că face ca situl pe care îl cercetăm să iasă și mai mult în evidență. Este o movilă, cum spuneam, parțial antropică, pentru că aceste așezări pe care le studiem noi se numesc „teluri”. … Avem acolo o stratigrafie, straturi, cum spuneam, antropice, adică formată din locuire umană, suprapuse de o grosime de circa 3-4 metri.

Muzeul Municipiului București, în colaborare cu Universitatea din București, Muzeul Național de Istorie a României și Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, sunt patru instituții cu care am pornit acest demers, cu mine în rol de responsabil științific, am început acolo un șantier-școală, îi spunem noi, pentru că e dedicat și studenților de la Universitate. … un alt scop al acestor demersuri este să protejăm și să conservăm ceea ce avem și pentru generațiile următoare. Dar totuși, am ales și varianta săpăturii clasice arheologice, pentru că ea e cea care îți conferă cele mai multe rezultate. … Ne interesează și colectarea de probe, mai ales că acum avem acces la fel la o grămadă de analize de laborator care pot să îți aducă foarte multe informații despre oamenii de acolo. De unde au venit, dietă, să vezi ce au mâncat și de unde și-au luat mâncarea, analize ADN ca să vezi de unde, cu cine se înrudeau, din ce parte a lumii veniseră oamenii ăștia sau cât timp au stat pe aici și cum anume s-au dezvoltat. .. Printre primele culturi neolitice din această zonă a României. … După care, în epoca timpurie a bronzului, adică acum vreo 5000-4500 de ani, vine o populație destul de misterioasă pentru noi acum, e unul din motivele pentru care am început să săpăm aici. Pentru că e epoca timpurie a bronzului. E o cultura arheologică care și-a luat numele chiar de la această așezare. Se numește cultura Glina, despre care se știu destul de puține lucruri. …”

Scopul acestui demers arheologic de la Glina nu este doar recuperarea trecutului, ci și protejarea lui pentru generațiile viitoare. Ce își propune arheologul Vasile Opriș pentru situl de lângă București?

„Planul meu pe următorii 5-10 ani e să facem acolo un parc arheologic. … Evident, planul e să avem acești 5 ani de cercetări sistematice arheologice, să adunăm cât mai multe date, să identificăm contexte dacă sunt mai spectaculoase chiar să le prezervăm un in-situ. După aceea să găsim finanțare și să facem un studiu de fezabilitate pentru a crea acolo un muzeu de sit și un parc arheologic.”