Situl arheologic de la Vitănești „Măgurice”
Epoca eneolitică sau epoca aramei și a pietrei (definit ca un interval de timp în care metalele, precum aurul sau cuprul sunt prelucrate pentru prima dată de către comunitățile preistorice) aduce mari bogății istorice în cunoașterea dezvoltării umane.
Ion Puican, 13.04.2025, 13:26
Epoca eneolitică sau epoca aramei și a pietrei (definit ca un interval de timp în care metalele, precum aurul sau cuprul sunt prelucrate pentru prima dată de către comunitățile preistorice) aduce mari bogății istorice în cunoașterea dezvoltării umane. O astfel de bogăție o reprezintă și așezarea eneolitică de la Vitănești „Măgurice” (din sudul României, la nord de Dunăre, în județul Teleorman). Aceasta reprezintă un sit reper pentru cunoașterea și înțelegerea comunităților gumelnițene. Cultura „Gumelnița” este numele dat de arheologi unei culturi din secolele V-IV înaintea erei noastre, cultură larg răspândită la Nord și Sud de Dunăre. Specifice acestei perioade sunt așezările de tip tell – respectiv coline artificiale bine amplasate în locuri protejate natural. O astfel de așezare de tip tell este și cea din situl de la Vitănești.
Despre acest sit arheologic ne vorbește Andreea Bîrzu, arheolog și muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
„Situl arheologic de la Vitănești reprezintă un reper pentru cunoașterea și înțelegerea comunităților Gumelnițene. din sudul României, în special, și a celor de la nord de Dunăre, în general. Acesta este cunoscut în literatura de specialitate grație numeroaselor studii și campanii de cercetare derulate de-a lungul a 30 de ani, fiind una dintre cele mai longevive cercetări arheologice efectuate pe un tell Gumelnițean.”
Andreea Bîrzu ne dă mai multe detalii despre una dintre cele mai interesante descoperiri din acest sit.
„Foarte interesantă este identificarea la Vitănești a ceea ce noi am numit o locuință-atelier din care au fost recuperate peste 800 de piese din silex. Așadar, un atelier de prelucrare a acestei roci. Artefactele din silex erau foarte apreciate, fiind folosite în viața de zi cu zi în cadrul comunității, fie ca unelte, fie ca arme. Materia primă era adusă, cel mai probabil, din zona Dobrogei sau chiar de la sud de Dunăre, atestând încă o dată circulația bunurilor între diferite comunități contemporane.”
Andreea Bîrzu continuă să ne ofere câteva date tehnice despre situl de la Vitănești și despre cercetările efectuate acolo:
„Așezarea eneolitică de tip tell sau movilă antropică, identificată aici, este formată din mai multe depozite arheologice, indicând o locuire intensă pe același amplasament. Este vorba, dacă vreți, despre o colină artificială, o fostă așezare omenească, abandonată un timp îndelungat. Aceasta are o formă aproximativ circulară, cu diametrele de 40 … 45 de metri în partea superioară și 90-95 de metri în partea inferioară și o înălțime de aproximativ 6 metri. Cercetările arheologice în așezarea Gumelnițeană de la Vitănești au început în anul 1993, printr-un parteneriat între Muzeul Național de Istorie a României din București și Muzeul Județean Teleorman din Alexandria. Acestea au fost coordonate de către Radian Romulus Andreescu. Au cuprins mai multe etape și au avut ca obiectiv general cunoașterea principalelor caracteristici ale locuirii neo-eneolitice din bazinul Teleormanului. Prima campanie s-a desfășurat sub forma unor săpături de salvare. Iar mai apoi, în anul 1999, a fost descoperită și ulterior cercetată o locuire secundară numită Vitănești II, situată în apropierea tellului. Cercetările din ultimii ani au avut ca rezultat o aprofundare a cunoștințelor despre locuirea Gumelnițeană de pe Măgurice. Această locuire a fost atribuită culturii Gumelnița, una dintre cele mai importante culturi arheologice din mileniul al IV-lea înainte de Hristos, din sud-estul Estul Europei.”
Despre cultura Gumelnița și importanța descoperirilor de la Vitănești se pot spune următoarele:
„Gumelnița este reprezentativă pentru perioada eneoliticului dezvoltat din sudul și sud-estul României și parte a complexului cultural Gumelnița-Kocadermen-Karanovo VI, care acoperă un areal vast de la Carpați la Marea Egee. Cultura materială a comunităților care au locuit la Vitănești pe Măgurice impresionează prin bogăție și diversitate.”
În finalul discuției noastre, arheologul Andreea Bîrzu ne vorbește și despre artefactele importante descoperite la Vitănești:
„Artefactele din așezarea de aici se remarcă în contextul descoperirilor din cuprinsul ariei de răspândire a culturii Gumelnița, printr-un număr mare de piese și o tipologie variată, unele dintre aceste piese fiind foarte rare. Au fost identificate vase din lut întregi și întregibile, numeroase unelte din os și corn, silex și alte tipuri de roci, podoabe din scoică, os, piatră și lut, reprezentări plastice antropomorfe și zoomorfe. Între acestea se disting un pandantiv de aur, o serie de vase și de capace antropomorfe, o figurină din os împodobită cu o verigă din cupru, precum si o statuetă de tip gânditor, cu ochii figurați prin două fragmente de scoică. Astfel de obiecte constituie descoperiri unice sau extrem de rare, de o factură cu totul specială, nu numai sub aspect morfologic și decorativ, cât și sub aspectul semnificației, fiind o dovadă a complexității și bogăției culturii materiale și spirituale a comunităților care au locuit aici acum mai bine de 6000 de ani.”
