Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Copii în tumultul istoriei

În confruntarea cu vitregiile timpului, cel mai puternic au suferit copiii, cele mai sensibile și neajutorate ființe.

Filmmakers from five countries took part in RFF source: Rroma Film Festival
Filmmakers from five countries took part in RFF source: Rroma Film Festival

, 05.02.2024, 14:15

Regimurile politice tiranice, războaiele, genocidurile, strămutările, pandemiile, catastrofele naturale au fost cele mai mari încercări la care istoria a supus individul și, împreună cu el, societatea. Istoria secolului 20 este campioană în a abuza individul în toate felurile. În confruntarea cu vitregiile timpului, cel mai puternic au suferit copiii, cele mai sensibile și neajutorate ființe. Istoria României nu face excepție de la regulă, în secolul 20 ea înregistrând toate tipurile de brutalitate amintite. Copiii din România, inocenți asemenea copiilor din întreaga lume, au plătit istoriei tiranice un preț prea mare.



Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română a înregistrat mărturii tulburătoare ale suferințelor copiilor în vremuri de restriște. În anii celui de-al doilea război mondial, în Transilvania de Nord ocupată de Ungaria, populația evreiască a fost trimisă în lagărele de concentrare. Grigore Balea, preot greco-catolic, în 1997 își amintea cum a fost martor la scene teribile atunci când evreii au fost îmbarcați în trenuri. Mama sa a încercat să ofere o găleată cu apă unei familii de evrei cu 9 copii care așteptau deportarea.



”Unul dintre soldaţii maghiari care păzeau i-a dat mamei un pumn după cap. N-am s-o uit niciodată pe mama cum avea durere în suflet când a văzut o populaţie luată fără nici o vină. La Vişeu n-am mai fost prezent nici eu, nici mama, dar am aflat că acolo i-ar fi separat. I-au pus pe peron pe copiii mici, deoparte, mamele deoparte şi acolo urma tragedia! Copii plângeau pe peron și ţipau, mamele de altă parte plângeau și ele.”



Ileana Covaci era din Moisei, locul unde armata maghiară a masacrat în octombrie 1944 câteva zeci de etnici români nevinovaţi. Ea își amintea cum a fost deportată în Austria de autoritățile maghiare în urma unei anchete penale în care nu avea niciun amestec.



”Or venit noaptea cenderii [jandarmii] ungurești şi ne-or luat din pat. Eram minore, eu mai mare, soră-mea mai mică, şi ne-or luat obligatoriu şi ne-or dus la Consiliu şi ne-or închis până dimineaţă! Şi am plâns. Fără să ne spună ce-i baiul, ce-am făcut. Și au plâns şi tata şi mama, au spus că fetele or fost duse la lucru, că ele nu fură. După ce ne-or eliberat la Consiliu ne-or spus că ne duc pe trei luni de zile în Austria.”



Ana Darie din Săliștea de Sus, Maramureș, povestea cum fiicele sale au avut de suferit din cauză că tatăl lor fusese opozant al regimului comunist, instaurat pe 6 martie 1945.


”Pe fete le-au aruncat afară din şcoală, doar una a putut învăţa. Asta dată afară s-a împrietenit cu o profesoară de română de la Baia Mare, s-a ţinut de ea şi i-a zis că ”înveţi cu mine, până termini”. Şi am avut greutăţi destul de mari. Când s-a dus la liceu, aceştia de la Sfatul Popular au ameninţat-o, i-au zis că dacă taică-său o fost deţinut politic, ea nu putea să înveţe. Şi directorul de la şcoală ne-a ajutat şi a învăţat până a terminat liceul.”



Încarcerat pentru 13 ani în închisoarea comunistă de la Aiud, Sima Dimcică lăsase acasă trei copii minori. La întoarcere, reîntâlnirea a fost reciproc stânjenitoare.


”Am ajuns acasă unde lăsasem trei copilaşi mici: unul era numai de 6 luni, mijlociul avea 3 ani şi cel mai mare era de 5 ani jumătate, aproape 6. Acum, ăla mare avea 19-20 de ani, mijlociul avea 16 ani, cel mai mic 13-14 ani. Mi-a fost ruşine, mie-mi era ruşine de ei, lor le era ruşine de mine. “Unde-i mama?” îi întreb. “La Aiud! Ieri a venit şeful de post din sat cu o telegramă şi i-a spus mamei ca, de urgență, să se prezinte la penitenciarul Aiud”. Vine seara, ne culcăm. Credeți că am dormit? Toată noaptea mă gândeam ce să fie? Când am ajuns eu acasă la Sinoe, nevasta mea a ajuns la Aiud. Pentru ce motiv nu ştiu nici acum. Au făcut aşa dinadins, să ne pună, cu şocuri și cu emoții, pe drumuri.”



Ion Preda a ajutat grupul de partizani anticomuniști conduși de Toma Arnăuțoiu. Încarcerat și șicanat tot restul vieții de poliția politică a regimului comunist, în anul 2000 își evalua consecințele propriilor decizii.


”Îmi pare rău că copiii au suferit de pe urma mea ani de zile. Fata mai mică a fost dusă la orfelinat, a stat câţiva ani acolo. Când am venit eu acasă mi-au dat-o înapoi, a continuat liceul, s-a căsătorit cu un aviator. Îmi pare rău că am pierdut anii tinereţii, cei mai frumoşi ani din viaţa oricărui om. Dar, pe de altă parte, a rămas crezul meu pe care l-am avut pentru ţară cum fusese ea: liberă, cinstită, democrată, nu dictatură, nu ca omul să fie să fie sclav.”



Copii au suferit, alături de părinții lor, mult mai apăsător vitregiile istoriei. Ființe mici cu suflete fragile, destinele multora ar trebui să fie motive suficiente ca umanitatea să se gândească mai bine atunci când are planuri inumane.




RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 05.02.2024



Monumente românești restaurate din Basarabia
Pro Memoria luni, 10 iunie 2024

Monumente românești restaurate din Basarabia

Pe 27 martie 1918, Basarabia sau Moldova de est dintre Prut și Nistru se unea cu România după ce în 1812 fusese anexată de Rusia în urma...

Monumente românești restaurate din Basarabia
Relațiile României cu Vaticanul
Pro Memoria luni, 03 iunie 2024

Relațiile României cu Vaticanul

Spațiul românesc, astăzi majoritar creștin-ortodox, a fost unul al interferențelor spirituale și religioase. Conlocuirile multiconfesionale ale...

Relațiile României cu Vaticanul
Planul Z
Pro Memoria luni, 27 mai 2024

Planul Z

Ocupate după 1945 și fiindu-le impuse regimuri ale partidelor comuniste, țările Europei Centrale și de Est, practic, nu aveau strategii de...

Planul Z
Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 20 mai 2024

Dezertări din armata română în primul război mondial

Aflat în stare de război, concentrat într-o formă instituțională strictă așa cum este armata, militarul este supus unor mari presiuni. Este...

Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 13 mai 2024

Radio NOREA

Între 1945 și 1990, limba română prin radio nu se auzea doar din București, ci și din străinătate. Stațiile radio care o utilizau cel mai...

Radio NOREA
Pro Memoria luni, 06 mai 2024

Teatrul radiofonic pentru copii

  Radioul și-a făcut din educarea și culturalizarea tuturor o misiune prioritară. Copiii sunt un public generos, iar emisiunile pentru ei au...

Teatrul radiofonic pentru copii
Pro Memoria luni, 29 aprilie 2024

Institutul de Documentare Tehnică al României

Instituțiile sunt, în general, percepute ca spații reci, depersonalizate, în care o autoritate își impune ordinea și voința asupra...

Institutul de Documentare Tehnică al României
Pro Memoria luni, 22 aprilie 2024

Din istoria presei feminine în România

Drepturile și libertățile individului, enunțate începând cu secolul al 18-lea, au pus în centrul lor promovarea egalității, dincolo de orice...

Din istoria presei feminine în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company