ʺDarul poporului român pentru eternitateʺ

Ziua de 26 octombrie 2025 va rămâne în istorie drept ziua marii sfințiri a Catedralei Naționale de la București.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 22.10.2025, 17:33

Visul de aproape un secol și jumătate al ortodocșilor români – deopotrivă oameni ai Bisericii și credincioși – de a avea o Catedrală Națională este realitate. Iar 26 octombrie 2025 va rămâne în istoria țării ca ziua marii sfințiri a impresionantului lăcaș de cult din centrul Bucureștiului. S-a dorit a fi punctul culminant al unui an întreg în care Biserica Ortodoxă majoritară a celebrat 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rang de Patriarhie prin numeroase evenimente unice în istoria sa, între care, de pildă, canonizarea a 16 sfinți români.

Aflate în imediata apropiere a Palatului Parlamentului (a doua cea mai mare clădire administrativă din lume), Catedrala Națională și construcțiile adiacente se întind pe o suprafață de circa 110 mii de metri pătrați. Vorbește, pentru Radio România Internațional, despre impozantul ansamblu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Adrian Agachi:

ʺDin 2007 până în 2010 au avut loc lucrările de proiectare, care au fost foarte ample, pentru că e vorba de un edificiu care cuprinde și foarte multe clădiri-anexă, nu doar spațiul strict al Catedralei Naționale. Lucrările (n.r. de construcție) au durat și, probabil, vor mai dura câțiva ani, dar, în momentul de față, la 15 ani distanță de la momentul zero al începerii lor, ne aflăm, deja, într-un stadiu foarte avansat, nesperat de avansat, având în vedere că am traversat și perioade dificile – criză economică, inflație, creșterea costului materialelor și al forței de muncă – dar pe care Dumnezeu ne-a ajutat să le depășim în mod fericit.

Când ne uităm la ansamblul Catedralei Naționale, ne gândim nu doar la un spațiu-simbol al spiritualității românești, ci și la o necesitate liturgică practică, pentru că vechea Catedrală Patriarhală era un spațiu neîncăpător pentru miile de credincioși care soseau cu prilejul marilor sărbători, dar chiar și în timpul duminicilor. Și atunci, s-a împlinit un ideal vechi, dar sub o formă cât se poate de actuală, pentru că, vorbind și de clădirile-anexă cuprinse în spațiul de sub esplanadă, care va include Muzeul Creștinismului Românesc și săli de conferință în care vor avea loc evenimente culturale, ne dăm seama că întregul ansamblu al Catedralei Naționale nu este doar un spațiu liturgic, ci și un spațiu cultural-filantropic foarte important.ʺ

Intrarea pe esplanada din fața Catedralei este flancată de două turnuri simetrice – unul va purta o inscripție în semn de recunoștință pentru eroii neamului românesc, celălalt – o inscripție similară pentru ctitorii și donatorii principali ai lăcașului de cult. Patru galerii cu coloane, din care două concave, vor delimita spațiul liturgic exterior. Tot în cadrul complexului mai sunt și două clădiri pentru activități administrative, sociale sau medicale ale Bisericii ori pentru cazarea pelerinilor.

Edificiu central al acestui ansamblu, Catedrala Națională este una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă. Dat fiind caracterul latin al ortodoxiei românești, arhitectura ei este o sinteză de elemente bizantine și de monumentalitate specifice catedralelor occidentale, ţinând seama și că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Vest.

Cele șase clopote ale Catedralei au fost realizate în Austria. Clopotul cel mai mare, de peste 25 de tone, va putea putea fi auzit pe o rază de 15 kilometri la evenimentele și sărbătorile importante. Dar să pătrundem în interior printr-una din ușile din bronz ce cântăresc, fiecare, patru tone şi sunt comandate computerizat! Ghid audio ne este, din nou, părintele purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi:

ʺÎn interiorul Catedralei, în momentul de față îi avem reprezentați în pictura în mozaic pe toți sfinții români din calendarul nostru, deci aproape 200 de chipuri doar de sfinți români. Iar în totalitate, avem peste 300 de chipuri de sfinți reprezentate în pictura în mozaic. Ne gândim și la dimensiunile simbolice ale Catedralei – o lungime de 120 de metri și o înălțime de 127 de metri, dacă socotim și crucea din turla mare a Catedralei. Pe de altă parte, ne putem gândi la nenumăratele scene înfățișate în vitralii, care reprezintă, și ele, un fel de icoane pe sticlă și aș remarca, în primul rând, vitraliul care se află deasupra intrării în Catedrala Națională și care simbolizează momentul Înălțării Mântuitorului, hramul principal al Catedralei.ʺ

Dincolo de rezistența în timp, care face să nu își pierdă proprietățile estetice, mozaicul rezistă la umezeală și temperaturi ridicate și are posibilitatea de a fi curățat foarte ușor, cu costuri scăzute. De aceea a fost ales mozaicul pentru înveșmântarea interioară a Catedralei! A fost achiziționat din Italia, de la unul dintre cei mai prestigioși furnizori de mozaic din lume. Să spunem doar că pentru un metru pătrat de mozaic sunt necesare aproximativ 10 mii de bucățele, care sunt lipite manual. Pictorul Daniel Codrescu a coordonat echipa de aproximativ 200 de persoane care au creat icoanele și a vorbit la RRI despre tehnica de lucru:

ʺTotul începe cu un plan iconografic, la fel ca și în cazul unei picturi, care este discutat cu părintele Patriarh Daniel și aprobat. După aceea, se pornește la realizarea proiectelor pictate la scara mai mică decât cea reală, care apoi sunt mărite, iar după aceea totul se desfășoară în atelier, în cea mai mare parte, unde, după realizarea picturilor, acestea sunt traduse, practic, în mozaic prin aplicarea acelor tesere (n.red. cubulețe de mozaic) colorate de sticlă sau piatră naturală, asamblate în așa fel încât să rescrie imaginea picturală de la care s-a pornit. După realizarea acestei etape, se trece la montajul tuturor pieselor și, desigur, aplicarea lor pe perete în Catedrală, care, iarăși, e o etapă destul de importantă și foarte dificilă, pentru că ține cont de condițiile din șantier, înălțimile foarte mari, suprafețele foarte mari, necesitatea ca aceste operațiuni să fie realizate cu cea mai mare răspundere, astfel încât să reziste în timp și să nu fie probleme tehnice.ʺ

Iconostasul Catedralei Naționale din București, sfințit, deja, în 2018, a fost recunoscut drept cel mai mare din lume de către Academia Recordurilor Mondiale. Aceeași care a precizat că, după ce va fi terminată, Catedrala va deține și cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic, de aproximativ 25 de mii de metri pătrați. Momentan, au fost realizați circa 15 mii. Iar pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România și una din cele mai mari din lumea ortodoxă.

Dar… Catedrala de la București este mult mai mult decât o însumare de recorduri! Este, în primul rând, un simbol al identității naționale și spirituale a românilor. Este, în egală măsură, așa cum a spus-o în repetate rânduri Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe, ʺdarul poporului român pentru eternitate.ʺ Despre locul și importanța Catedralei Naționale în spațiul eclezial internațional și național vom vorbi, săptămâna viitoare, în cadrul aceleiași rubrici.