Antisemitismul – mai aspru pedepsit

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, recent, cu majoritate de voturi, în calitate de for decizional, un proiect de lege prin care sunt înăsprite pedepsele pentru iniţierea sau sprijinirea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, publicarea, prin orice mijloace, a unor astfel de materiale sau promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului. Potrivit deputatului Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, legea, necesară, reflectă principiul că libertatea cuiva se termină unde începe libertatea celor din jur.

Roxana Vasile, 25.06.2025, 15:55

În România anilor 1930 trăiau peste 750 de mii de evrei. La ora actuală, la circa o sută de ani distanță, comunitatea acestora numără sub 2.500. Altfel spus, în perioada interbelică, România avea, raportat la mărime, a treia comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS. Episoadele istorice din anii care au urmat atât în plan extern, cât și intern și-au pus amprenta, însă, în mod radical asupra existenței acestei minorități naționale. Holocaustul, cum bine se știe, a avut consecințe devastatoare. Mulți dintre supraviețuitori au emigrat în Israel sau în alte țări, ca urmare comunitatea din România s-a micșorat semnificativ. Cei care au rămas au continuat să fie parte integrantă a istoriei și identității țării, contribuind la viața ei culturală, socială și economică. Majoritatea se găsesc, la ora actuală, în București, dar și în Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara.

Anul trecut, Guvernul a lansat Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027. Documentul – s-a precizat atunci – era o continuare a exercițiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023).

”Antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt amenințări care pot afecta structural societatea, prin erodarea respectului față de drepturile și libertățile fundamentale. Or, dezvoltarea rezilienței societale față de aceste pericole necesită o abordare complexă și un parteneriat solid între Stat, societate civilă și mediul academic.” – se arăta în preambulul documentului, salutat inclusiv de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunității Evreiești din România.

De curând, la inițiativa sa, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat – ca for decizional în acest caz – un proiect de lege prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare iniţierea sau sprijinirea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob. Între 1 şi 5 ani de închisoare cu interzicerea unor drepturi riscă cei care pun la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului vor fi pedepsite cu până la 3 ani de închisoare.

De ce era nevoie de înăsprirea legislației în domeniu? Două sunt argumentele inițiatorului, deputatul Silviu Vexler: ʺÎn primul rând, răspândirea masivă în cadrul societăţii şi mai ales în mediul online a materialelor antisemite, de promovare în mod excesiv a criminalilor de război din perioada Holocaustului ca eroi naţionali şi, în acelaşi timp, creşterea alarmantă a incidentelor cu caracter antisemit în plan naţional. În paralel, au fost sesizate o serie de disfuncţionalităţi ale legislaţiei care exista, deja, în vigoare şi care erau proiecte normative vechi de peste 20 de ani care, pur şi simplu, nu erau adaptate la situaţia actuală.ʺ

Realitatea din societate nu impunea noi reglementări mai aspre cu un real potențial de îngrădire a libertăţii de exprimare – au contraargumentat deputați colegi ai președintelui Federației Comunității Evreiești din România. În opinia unor parlamentari din opoziția naționalistă, în România nu există un curent antisemit, nici organizaţii antisemite.

Silviu Vexler le răspunde: ʺNu văd absolut nicio îngrădire a libertăţii de exprimare. Inclusiv în numeroase cazuri care s-au aflat în faţa Curţii Europene a drepturilor omului, s-a stabilit foarte clar că ceea ce înseamnă antisemitism şi promovarea cultului criminalilor de război, restricţionarea acestor lucruri care afectează societăţi întregi, care afectează democraţia în sine nu reprezintă o restricţionare a libertăţii de exprimare. Mai departe, am oferit exemple care, de altfel, sunt publice, în ceea ce priveşte existenţa incidentelor cu caracter antisemit pe teritoriul României. Este foarte adevărat că nu au existat incidente atât de grave cum au existat în alte ţări, dar asta nu înseamnă că nu au fost situaţii extrem de dificile, că nu există situaţii extrem de dificile şi periculoase. Or, măsurile întotdeauna le iei din timp, când previi şi nu în momentul când trebuie să răspunzi. De la vandalizări de cimitire, vandalizări de sinagogi, ameninţări în mod repetat îndreptate împotriva membrilor comunităţilor evreieşti, iar lista poate continua.ʺ

Scopul proiectului de lege – mai precizează la Radio România inițiatorul său – nu este interzicerea vreunui scriitor, vreunor cărţi sau a unor opere de artă: ʺLegea prevede foarte clar diferenţierea între cultul unor persoane responsabile de comiterea Holocaustului din România, spre exemplu, şi ceea ce înseamnă artă, cultură, ştiinţă, educaţie şi aşa mai departe. Pericolul principal pe care îl aduce lipsa de cunoaştere, lipsa sancţiunilor, faptul că populaţia în general vede că se întâmplă nişte lucruri extrem de negative care ar trebui sancţionate şi nu sunt sancţionate din varii motive este ca toate aceste lucruri, toate aceste sentimente şi idei să devină din nou o normalitate. Or, acest lucru nu afectează doar evreii, doar comunităţile evreieşti, afectează întreaga societate. Extremismul este un pericol, indiferent de tipul extremismului. Că e antisemitism sau este de altă natură, este un pericol pentru democraţie în sine şi pentru fiecare cetăţean al României.ʺ

Legea, așa cum a fost ea adoptată – s-a spus în Camera Deputaților – este, în fapt, o exprimare a libertății conform principiului bine cunoscut că libertatea cuiva se termină unde începe libertatea celor din jur.