Natalitate și mortalitate pe timp de pandemie

2022 este și anul unui nou recensământ al populației în România, recensământ programat inițial în 2021, dar amânat din cauza pandemiei.

Christine Leșcu, 16.02.2022, 14:14

2022 este și anul unui nou recensământ al populației în România,
recensământ programat inițial în 2021, dar amânat din cauza pandemiei. În
așteptarea datelor finale, care vor fi comparate cu cele colectate în 2011, la
recensământul anterior, statisticile curente ne oferă o imagine îngrijorătoare
privind mortalitatea și natalitatea. Deși numărul de noi-născuți a rămas
relativ constant pe durata pandemiei, fiind oricum destul de mic, mortalitatea
a cunoscut o recrudescență. În anul 2021 numărul total al românilor decedați
(indiferent de cauză) a depășit 334 de mii, cu 27% mai mult decât în perioada
anterioară pandemiei. Iar, însumat, excesul de
mortalitate al celor doi ani de pandemie a depășit 100 de mii de persoane.

În
același timp, în România, în anul 2020 s-au născut cu 40 de mii de copii mai puțin decât în 2019. De fapt, în această
ultimă perioadă, s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani, arată
Vasile Ghețău, sociolog și expert în demografie. Asta face ca sporul natural -
diferența dintre numărul noilor născuți și al morților – să fie, în continuare,
negativ, accelerând scăderea naturală, considera Vasile Ghețău

Scăderea naturală a populației înainte de pandemie, în 2019, a fost de 71 de mii de locuitori. În
anul 2020, scăderea naturală a urcat la
120.000, iar datele pentru primele 11 luni din anul 2021 indică o creștere foarte
pronunțată a numărului de decese,
scăderea naturală ajungând la aproape 150.000 de locuitori. Dacă adăugăm
și luna decembrie, s-ar putea ca anul
trecut să avem o scădere naturală îngrozitoare, de 160 – 170 de mii de
locuitori numai într-un an. Este o cifră îngrozitoare în raport cu populația
țării din 19 milioane de locuitori.

Cât despre
cauzele acestei rate mari a mortalității, tot Vasile Ghețău ne oferă detalii: Creșterea numărului de decese în 2020 și, mai ales în 2021, nu provine
decât în proporție moderată de la îmbolvănirea de COVID. Decesele au crescut,
în mod particular, în cazul bolilor aparatului circulator și ale aparatului respirator
altele decât COVID. Această creștere a avut legătură cu pandemia, totuși. Dar studiile sunt încă în fază de elaborare.
De pildă, se admite că, în cazul bolilor aparatului circulator, izolarea
socială în condiții de carantină a dus la o creștere a deceselor la persoanele
vârstnice în acest context al pandemiei. În cazul bolilor aparatului respirator
altele decât COVID, dacă ne uităm pe
anumite date, vedem că este o creștere a mortalității prin pneumonii. Probabil
că există o legătură cu contextul general al pandemiei și caracteristicile
acestui virus, dar datele finale, când vor exista, ne vor oferi o imagine
foarte fidelă a întregii mortalității pe cauze de deces. Atunci vom putea
măsura exact unde este locul mortalității prin COVID în ansamblul mortalității.

Până atunci se pot măsura efectele imediate ale
mortalității din ultimii ani. Vasile Ghețău: Creșterea mortalității
în octombrie și noiembrie a avut drept efect o scădere a nivelului speranței de
viață la naștere, ceea ce era de așteptat. Deci, la nivelul unui an
calendaristic, speranța de viață la naștere pentru întreaga populație, la
bărbați și femei, este în România aproape de 76 de ani. Datele pentru primele
11 luni din anul trecut arată o speranță de viață cu trei ani mai mică, deci 73
de ani. Și dacă vom adăuga și decembrie este foarte probabil ca speranța de
viață pentru întregul an să ajungă la 72 de ani. O scădere de patru ani a
speranței de viață înseamă enorm. Sigur,
și în alte țări este foarte probabil ca mortalitatea mai ridicată cauzată de
pandemie să ducă la un recul al speranței de viață. Dar e vorba de valori mult
mai mici decât cele pe care le-am înregistrat în 2020 în țara noastră și decât
cele care se conturează foarte clar pentru anul 2021.

Aceste cifre nu fac decât să descrie și mai clar un
fenomen care se petrece deja de mai mult timp: noile generații născute în
România nu mai asigură nivelul de înlocuire a populației, ne demonstrează
sociologul Vasile Ghețău.: Pentru ca populația să crească sau măcar să
rămână constantă este nevoie ca în medie o femeie să aducă pe lume de-a lungul
vieții doi copii. Doar doi copii pentru o simplă înlocuire a populației. Dacă
se nasc mai mult de doi copii în medie, populația în perspectivă va crește,
deci va fi un excedent peste nivelul de înlocuire numerică. Dar, în România,
ultima generație care și-a asigurat înlocuirea genetică este cea născută în
1961. Toate generațiile ulterioare au avut o descendență finală mai mică decât
doi copii la o femeie. Cu cât se adună în timp astfel de generații, este
evident că populația în timp va scădea fiindcă nu-și asigură propria înlocuire.

Mai multe date și, implicit, un tablou mai detaliat al evoluțiilor și
involuțiilor demografice vom avea în urma recensământului. Desfășurarea lui
este programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor începe în 14 martie 2022 și recenzarea persoanelor în teren, prin
interviu față în față, debutează pe 16 mai 2022.