Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban se simt singuri

Asociația „Niciodată Singur”, în parteneriat cu Kantar, a realizat în august 2025 un studiu care scoate la iveală o criză profundă a singurătății în rândul vârstnicilor din mediul urban din România, accentuată de schimbările demografice și de factorii socio-economici.

Ion Puican, 14.01.2026, 17:21

Asociația „Niciodată Singur”, în parteneriat cu Kantar, a realizat în august 2025 un studiu care scoate la iveală o criză profundă a singurătății în rândul vârstnicilor din mediul urban din România, accentuată de schimbările demografice și de factorii socio-economici. Mai mult de 3 din 5 seniori spun că se simt singuri, o realitate care are un impact direct asupra sănătății și speranței de viață. Datele Institutului Național de Statistică confirmă, la rândul lor, procesul accelerat de îmbătrânire a populației României.

Concret, peste jumătate dintre vârstnicii din orașe se confruntă cu singurătatea, 310.000 resimțind-o la un nivel ridicat, iar unul din patru vorbește, într-o lună, cu cel mult o persoană. Unul din cinci se confruntă cu dificultăți fizice sau psihice majore, iar o treime beneficiază de foarte puțin sprijin din partea celor din jur. În același timp, 286.000 de seniori din mediul urban își petrec sărbătorile singuri. Există însă și semne încurajatoare: 60% dintre seniori se declară deschiși să participe la programe de socializare, iar cei care folosesc platforme digitale precum WhatsApp (86%), Facebook (78%) sau YouTube (63%) spun că se simt mai puțin singuri.

Directorul Asociației „Niciodată Singur”, Valentin Georgescu, a declarat următoarele:

„Trei din cinci vârstnici din orașele României se confruntă cu singurătatea și unul din șapte resimte aceasta într-un grad sever. Unul din patru vorbește cu maxim o persoană pe lună și o treime nu beneficiază de sprijin practic sau moral. La nivel național avem 300 de mii de vârstnici care sunt singuri de sărbători. Singurătatea duce cu siguranță la depresie. Știm clar că duce și la degradarea sănătății fizice și, ca și consecință socială, mie personal nu mi se pare normal să uităm de cei care ne-au crescut și să nu le oferim bătrânețile pe care le merită.”

Ultimele date statistice conturează un tablou tot mai îngrijorător. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de aproximativ 19 milioane, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a ajuns la 20,3%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de anul anterior. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat la 132,4 vârstnici la 100 de tineri, accentuând presiunea asupra sistemelor sociale.

În noiembrie 2025 existau aproximativ 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie pentru limită de vârstă era de 3.107 lei. Din punct de vedere economic, vârstnicii rămân cei mai expuși riscului de sărăcie: 32,9% dintre persoanele peste 65 de ani se confruntă cu deprivare materială severă, a doua cea mai mare rată din UE. În acest context, 2,2 milioane de pensionari cu pensii sub 2.740 lei primesc ajutoare de până la 800 de lei în 2026, însă anularea indexării pensiilor cu 7% în ianuarie 2026 a accentuat pierderile financiare.

România se află, totodată, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de ani de viață sănătoasă după 65 de ani, cu mai puțin de 4 ani. Printre principalele îngrijorări ale seniorilor se numără cancerul (53%) și stresul (38%). La nivel național există aproximativ 800 de centre și servicii sociale pentru vârstnici, concentrate în special în mediul urban, în timp ce zonele rurale rămân slab acoperite, cu doar 1,86 centre la 100.000 de locuitori. În acest context, ONG-uri precum Niciodată Singur sprijină peste 600 de seniori prin centre de socializare și voluntari, în nouă orașe.

Singurătatea vârstnicilor este determinată în principal de problemele de sănătate, distanțarea față de familie, pierderea partenerului de viață și lipsa sprijinului social, factori care pot duce la izolare severă pentru unul din șapte seniori din mediul urban. Pierderea partenerului, adesea asociată cu depresia, alături de pensionare și dispariția relațiilor profesionale, contribuie la o stare de izolare continuă resimțită de 32% dintre vârstnici.

În mediul urban, unul din cinci vârstnici se confruntă cu dificultăți fizice sau psihice majore, care le limitează mobilitatea și șansele de socializare. Pentru 28% dintre seniori, problemele de sănătate reduc contactele lunare la cel mult patru persoane. Aproape o treime dintre vârstnici nu își au copiii aproape, iar 8% nu au copii deloc. În perioadele festive, 286.000 de seniori își petrec sărbătorile singuri, iar o treime primesc foarte puțin ajutor din partea celor din jur.

Vulnerabilitatea materială, emigrarea copiilor și lipsa serviciilor comunitare, mai ales în mediul rural, amplifică izolarea, în condițiile în care unul din patru vârstnici vorbește rar cu cineva. Astfel, singurătatea devine o problemă structurală, nu doar una individuală.

Familia rămâne principalul sprijin, însă pentru mulți acesta lipsește. Deși statul oferă servicii precum îngrijirea la domiciliu și peste 1.700 de centre rezidențiale licențiate, colaborarea cu sectorul privat și ONG-urile este esențială pentru a răspunde real nevoilor vârstnicilor.

Singurătatea vârstnicilor din România este o criză socială adesea invizibilă, alimentată de îmbătrânirea accelerată a populației, distanțarea familială și problemele de sănătate sau de venit. Datele arată însă și potențialul real de schimbare: faptul că 6 din 10 seniori sunt deschiși către programe de socializare demonstrează că izolarea nu este o stare definitivă, ci una care poate fi prevenită și redusă.

Inițiative precum cele ale Asociației „Niciodată Singur”, centrele de socializare, voluntariatul și folosirea tehnologiei arată că există soluții care funcționează. Atunci când statul, ONG-urile, comunitățile și mediul privat colaborează, singurătatea poate fi transformată în incluziune. Aceasta nu înseamnă doar sprijin social, ci o investiție reală în calitatea și speranța de viață a vârstnicilor din România.