Sclavii lumii post-moderne
În 2010, o știre cu adevărat senzațională făcea înconjurul Europei, cu plecare din România: fusese destructurată ceea ce avea să fie cea mai mare rețea de trafic de persoane din Europa, cu sediul central în Țăndărei.
Luiza Moldovan, 23.12.2020, 15:40
În 2010, o știre cu adevărat senzațională făcea înconjurul Europei, cu plecare din România: fusese destructurată ceea ce avea să fie cea mai mare rețea de trafic de persoane din Europa, cu sediul central în Țăndărei. 25 de persoane au fost trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei a 160 de copii de etnie romă, în vederea exploatării lor la cerșit și infracțiuni stradale. Pe scurt, trafic de persoane. Liniștea s-a așternut peste câteva săptămâni, iar România și-a văzut de ale ei.
Nouă ani mai târziu, pe 10 decembrie 2019, Curtea de Apel din Târgu Mureș îi achita definitiv pe toți cei 25 de inculpați din Dosarul Țăndărei”. În 2019, răpirea și sechestrarea, urmate de o ucidere fără probe, a două fete din Caracal a zguduit România şi autoritățile judiciare și polițienești deopotrivă. Întrebarea dacă cele două fete nu sunt, cumva, victime ale traficului de persoane e, de atunci, pe buzele tuturor. Fără răspuns. Cine sunt victimele traficului de persoane? Care este portretul-robot al ființei traficate? Există zone predispuse la asta?
Iana Matei este unul dintre cei mai implicați activiști împotriva traficului de persoane. Voce sonoră împotriva acestei calamități, fondator al Organizației Non-Guvernamentale Reaching out Romania” și psiholog de formație, Iana Matei are portretul-robot al celor mai vulnerabile ființe în fața traficanților de persoane: Persoanele cele mai vulnerabile la traficul de persoane sunt în special copiii care provin din familii dezorganizate sau din centrele de plasament. Gradul de educație variază de la mediu – sub-mediu și sunt și persoane cu studii superioare. Nu are foarte mare importanță nivelul educației. Foarte importante sunt metoda de recrutare și experiența traficanților.”
Oana Bîzgan, deputată independentă în legislatura 2016-2020, are date concrete: 698 victime în 2019 au fost identificate. Din total, 83% sunt femei, în jur de 74% sunt traficate în scop sexual și 40% sunt minori. Bineînțeles că numărul reprezintă doar victimele identificate și înregistrate, însă știm foarte bine că este doar vârful ghețarului. Cee ce vedem și știm din cifre oficiale, însă, grosul, încă nu-l cunoaștem cu adevărat. Statisticile sunt estimate într-un mod informativ. OSCE estimează că una din 9 victime ajunge să fie identificată. Deci să facem și noi socoteala cam câte ar fi în România.”
În privința zonelor din țară celor mai expuse, Oana Bîzgan spune că există o diferență între zonele în care sunt identificate foarte multe persoane și cele afectate de traficul de persoane, dar cu victime neidentificate. Prin urmare, cifrele trebuie administrate cu prudență: Este extrem de dificil să spunem în Rolmânia care sunt cele mai afectate de traficul de persoane, pentru că trebuie să facem distincția dintre zonele care identifică cele mai multe persoane și zonele care sunt cele mai afectate. Uneori, identificăm zonele care au persoane mai multe identificate (și atunci au numere mai mari), în statistici, și zone care sunt foarte afectate de traficul de persoane, însă identificarea victimelor lasă de dorit. Ca și cifre oficiale, avem județele Bacău și Dolj, cu 67 de victime în 2019, o cifră dublă față de 2018, dar avem şi în Galați, Iași, Călărași, Vrancea, Prahova, Constanța, Mureș, Sibiu, Brașov. Practic, incidența este extrem de mare și vedem că acest flagel se dezvoltă fără probleme în toate județele țării.”
Un job care sună mirific, un băiat care-ți spune “te iubesc” prea repede sunt seducătoare pentru cei sau cele care nu au exercițiul discernământului, avertizează Iana Matei: Dacă recrutarea se face în baza unei oferte de lucru și oferta de lucru este de vis, de regulă se poate verifica. Dacă nu există această posibilitate, trebuie lăsat contact, direcție, destinație unui membru al familiei și un termen. Dacă până pe data … nu te sun, ceva s-a întâmplat. Ideal ar fi să nu se accepte această ofertă dacă nu este verificată.”
Lipsa de iubire în care cresc le expune, de foarte multe ori pe victime, care sunt ușor de sedus cu două cuvinte, care, uneori, sună a magie, dar a magie neagră. Iana Matei: În prezent, cea mai folosită metodă de recrutare este metoda
După cum am văzut în cazul Țăndărei, traficanții de persoane sunt uneori achitați după ani și ani de tergiversări, în care faptele se prescriu. Și, chiar dacă ajung la pușcărie, pedepsele au fost ridicol de reduse în ultima perioadă. Iana Matei explică: În România, pedepsele pentru traficanți erau destul de corecte, pe legea 678. Mergeam și până la 12 ani, cu agravantă. Din nefericire, însă, trei articole din Codul Penal au modificat Legea 678, astfel încât, în ultima vreme, noi nu mai aveam dosare de trafic, ci numai pe proxenetism, iar pedepsele sunt jalnice: 3-6 luni și de multe ori cu suspendare. Încercăm să readucem pedepsele din Legea 678 și în mod special să introducem confiscarea bunurilor, pentru că degeaba îi băgăm în pușcărie dacă ei își conduc business-ul de acolo. Trebuie confiscat absolut fiecare bănuț care a fost obținut din această infracțiune.”
Deputata independentă în fosta legislatură Oana Bîzgan are, deja, o veste legislativă bună: Pentru prima dată, în ultimii 12 ani, traficanții nu vor mai putea primi pedepse cu suspendare. Sunt bucuroasă că am putut să modificăm Codul Penal și putem să abordăm această problemă cu seriozitate. Suntem încă departe de a avea pedepse suficient de dure, proporționale cu trauma prin care au trecut victimele, însă, cel puțin în momentul de față, niciun traficant nu va mai putea să fenteze pușcăria. Am ridicat pedepsele minime și aș vrea ca mesajul să fie foarte clar: cine consideră că traficul de persoane este la îndemână, să-și amintească că va fi condamnat și va merge la închisoare. Legea este deja în vigoare și sper ca acesta să fie un prim punct de combatere, dar și de prevenire a acestui fenomen.”
