Un român aruncă o porție de mâncare pe zi
Un român aruncă, în medie, o porţie de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă 6.000 de tone de alimente irosite zilnic la nivelul întregii ţări, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Lanţul Alimentar Scurt (ALAS). Prin intermediul iniţiativei Gospodari la Obor, ALAS construiește o reţea informală de oameni care nu irosesc nimic.

Ion Puican, 15.10.2025, 15:30
În fiecare zi, un român aruncă, în medie, o porție de mâncare. Asta înseamnă peste 6 mii de tone de alimente irosite zilnic în România, adică 2,5 milioane de tone pe an – echivalentul a 150 de kilograme de alimente aruncate de fiecare persoană. Uniunea Europeană a cerut reducerea acestor pierderi la jumătate până în anul 2030, iar România are deja o legislație actualizată pentru combaterea risipei. Potrivit datelor europene, 54% din risipa alimentară provine din gospodării, iar în România tendința este de scădere: în mediul urban, risipa a scăzut de la 10% în 2016 la 6,5% în 2020, cu o prognoză de doar 2% până în 2030. Cele mai mari surse de risipă sunt gospodăriile, urmate de restaurante și magazine.
Pentru a schimba mentalitatea publicului, Asociația Lanțul Alimentar Scurt (ALAS) a lansat proiectul „Gospodari la Obor”. Scopul este simplu: să creeze o comunitate de oameni care nu irosesc nimic. Proiectul se desfășoară în Piața Obor și Parcul Păsărarilor din capitală și include ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, sesiuni de compostare, tururi ghidate și campanii de educație ecologică. Va fi instalat și un compostor comunitar, pentru ca resturile vegetale să ajungă să hrănească pământul. Marius Tudosiei, fondatorul ALAS, ne dă mai multe detalii despre proiectul din Piața Obor:
„Gospodar la Obor” nu a apărut așa, pur și simplu. El vine dintr-o nevoie pe care am descoperit-o, iar nevoia este legată de informare corectă pentru ambele părți, și la producători, și la consumatorul casnic. Evident că în rândul consumatorilor mai vorbim și despre restaurante, iar industria HoReCa joacă un rol important, adică are un procent semnificativ în procentele de risipă. … Statisticile vorbesc despre vreo șase mii de tone de mâncare pe care noi le aruncăm zilnic. Lucrurile nu arată foarte bine, dar cred că putem să lucrăm la o îmbunătățire atâta vreme cât reușim să facem niște proiecte educative din experiența noastră. Cele mai grave momente de risipă sunt sau se produc în momentul achizițiilor. Din perspectiva cumpărătorului consumator, pentru că se fac achiziții fără rost. … ”
Marius Tudosiei ne-a vorbit și din experiența personală de consumator care a dus la proiectul „Gospodar la Obor” și compostorul instalat în piață: „Și ca să vă dau un exemplu, noi, când ne facem comenzile pentru produsele de Crăciun și de Paște, care sunt niște vârfuri de vânzări foarte mari, ne bazăm pe statisticile din anii anteriori, astfel încât, într-un final, nu rămânem cu aproape nimic în galantare. Iar planificarea este cheia spre o risipă cât se poate de mică. Și, de ce nu, spre pierderi zero. Proiectul „Gospodar la Obor” ar presupune, într-un final, instalarea unui compostor comunitar. … Este un compostor comunitar, educativ, dacă vreți. … proiectul „Gospodar la Obor” a plecat ca un proiect de acumulare de informații și de interacțiuni. Vrem să stabilim niște relații bune cu oamenii care vin în piață, astfel încât în momentul în care le propunem, hai să ne ducem cu resturile astea spre compostor să aibă încredere. …”
Proiectul propune educarea publicului consumator, dar și a producătorilor de alimente: „Există deja o practică pe care am văzut-o foarte bine instalată. Sunt zone cu legume pentru gătit, roșii pentru ciorbă, lucruri de felul ăsta, care sunt vândute la un preț mai bun și cred că asta îi ajută și pe consumatori să digere informația diferit și să își dea seama că, de fapt, inclusiv acasă, dacă au legume care nu sunt atât de arătoase sau în prima lor tinerețe, ar putea să fie folosite și cu niște rezultate foarte bune. …
Am vorbit despre gospodăria adevărată pentru că, în ciuda faptului că acum nu e un moment foarte bun ca mesajul „hai să ne întoarcem la lucrurile mai de demult și să învățăm din ele”. Ăsta e un mesaj care acum poate părea dubios sau să fie interpretat ciudat, dar este suficient să ne aducem aminte ce făceau bunicii noștri și cum știau drămuiască fiecare resursă pe care o aveau.
Dacă ne gândim la lucrurile astea, putem să ne dăm seama că și într-un apartament, în mediul urban poate fi adoptată aceeași tehnică și este o tehnică extrem de bună, care ne reduce costurile și face ca toate ingredientele pe care le avem la îndemână să fie ușor fructificate și puse în valoare.
Un singur sfat pe care îl dau consumatorului care pleacă spre oraș, la piață, la magazine, acesta este: „domnilor, doamnelor, faceți-vă o listă, faceți un plan cu ce vreți să gătiți, după care faceți cumpărăturile conform acestei liste”. Iar această listă ar trebui să aibă inevitabil niște cantități.”
Prin inițiative precum „Gospodari la Obor”, România face un pas concret către o cultură a responsabilității și respectului pentru hrană.