Amprente ale omului asupra planetei
Agenţia Internaţională a Energiei a lansat un avertisment dur către industria energetică, subliniind că investitorii nu ar trebui să finanţeze noi proiecte în petrol, gaze naturale şi cărbune, dacă lumea vrea să ajungă la zero emisii de carbon.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 04.06.2021, 15:39
Agenţia Internaţională a Energiei a lansat un avertisment dur către industria energetică, subliniind că investitorii nu ar trebui să finanţeze noi proiecte în petrol, gaze naturale şi cărbune, dacă lumea vrea să ajungă la zero emisii de carbon până în 2050. Se estimează că emisiile de carbon la nivel global vor crește periculos anul acesta, pe măsură ce economia mondială își revine din criza provocată de pandemia de coronavirus. Recuperarea economică din criza COVID nu este în prezent deloc sustenabilă pentru climă, iar dacă guvernele din întreaga lume nu se mișcă rapid pentru a începe reducerea emisiilor este probabil să ne confruntăm cu o situație și mai gravă în 2022, adaugă Agenţia.
La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a cerut țărilor dezvoltate să elimine treptat utilizarea cărbunelui până în 2030 și să pună capăt construcției de noi centrale pe cărbune. Toate acestea în condițiile în care se preconizează că cererea de energie electrică va avea cea mai rapidă creștere din ultimii zece ani. Există, însă, și vești bune, precum creșterea producției de energie solară și eoliană în China. Sau că executivul de la Berlin a adoptat un plan de accelerare a implementării obiectivelor climatice, astfel încât Germania să atingă neutralitatea emisiilor de CO2 până în anul 2045.
De altfel, statele dezvoltate şi-au asumat în ultimele luni angajamente ambiţioase pentru reducerea emisiilor poluante, iar aceste promisiuni trebuie respectate. La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că statele africane nu trebuie să rămână închise în energiile fosile şi trebuie să poată avansa odată cu restul lumii, prin atragerea de investiţii masive în energiile regenerabile. Aceste apeluri marchează, de fapt, esenţa problemei din punct de vedere al producerii şi al economiei. Este vorba de o schimbare fundamentală în societate şi în economie, a apreciat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu:
“În ultimii aproape 200 de ani, întreaga societate şi economie a planetei s-au desfăşurat pe un model energetic având la bază combustibili fosili: petrol, cărbune şi gaz metan. În aceste condiţii, pentru a compatibiliza din punct din vedere economic ceea ce se întâmplă la nivelul climatic, s-a optat pentru schimbarea acestui mod fundamental de a produce energie şi a trece de la energiile fosile la cele regenerabile, eventual şi nucleare, şi oricum la surse de energie cu emisii slabe de gaze cu efect de seră. Principalul obiectiv al acţiunii globale în vederea atenuării şi adaptării la schimbările climatice îl reprezintă, din punct de vedere climatic propriu-zis, limitarea creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius, şi dacă este posibil, la 1,5 grade Celsius în raport cu nivelurile preexistente epocii moderne, deci, în perioada preindustrială și, în mod complementar, dar absolut conjugat, atingerea neutralităţii climatice la mijlocul acestui secol, ca o componentă a acţiunii umane de atingere a obiectivului de limitare a creşterii temperaturii medii globale.”
În ce măsură au fost accelerate schimbările climatice în ultima perioadă de activităţile umane? În cea mai mare parte şi putem spune acest lucru cu precizie chiar mai mare decât o puteam spune acum 10 ani, explică Roxana Bojariu, expert climatolog. Creşterea temperaturii medii globale observate mai ales începând cu a doua jumătate a secolului XX este cauzată în cea mai mare parte – cu o probabilitate de 95% – de activităţile umane, se afirmă în ultimul raport al Grupului interguvernamental pentru studiul schimbării climei și avem dovezi ştiinţifice, mai spune Roxana Bojariu:
Sunt experimente numerice, analogul perfect al experimentelor din laboratorul de fizică, care ne arată că, dacă nu luăm în calcul creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, nu obţinem această tendinţă de creştere a temperaturii medii globale. Deci, factorii naturali practic nu au un efect asupra creării tendinţei de creştere a temperaturii medii globale. Nici activitatea soarelui, nici activitatea vulcanică, nu pot explica această creştere impresionantă, vedeţi că avem recorduri pe an, pe lună ce trece. Ultimii şase ani au fost cei mai călduroşi şase ani din toate înregistrările, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ultimul deceniu a fost cel mai călduros din toate deceniile pe care le avem în înregistrări. Dar aceste recorduri sunt însoţite şi de fenomene extreme, recorduri ale manifestărilor unor fenomene extreme. Anul trecut am avut cel mai activ sezon al uraganelor în Atlantic. În acelaşi timp, avem o topire accelerată a învelişului de gheaţă din Groenlanda, dar şi din vestul Antarcticii. Din păcate, astfel de lucruri se vor amplifica în viitor. Vom avea incendii cum au fost cele din Australia, dar şi din Amazon, cum au fost incendii şi în sudul Europei. Experimentele numerice arată chiar că şi în România incendiile de vegetaţie din păcate vor avea un impact din ce în ce mai mare pe măsură ce creşterea temperaturii medii globale continuă, pe măsură ce schimbarea actuală se amplifică.”
Avem nevoie de această neutralitate climatică în 2050, asta înseamnă că toate activitățile noastre care până la urmă ajung să ducă la emisii în atmosferă trebuie să aibă o contrapondere, în așa fel încât per total să avem emisii nete zero și amprenta noastră, a activităților noastre în mediu, să nu mai existe, spune Roxana Bojariu.
