România, nai ma marea inflaţie ditu UI
România avu ș-tu meslu yinaru nai ma marea ratâ di cathi anu ali inflaţie ditu Uniunea Ivropeanâ, di 8,5%.
Tașcu Lala, 04.03.2026, 22:03
România ari ma largu nai ma marea ratâ a inflațillei ditu UI, cu unâ crișteari a pâhadzlor di 8,5% tu meslu yinaru 2026, anda inflația la livelul ali Uniuni dipusi la 2%, uidisitu cu spusa al Eurostat.
Meslu ți tricu, vâsiliili membri ali UI cu nai ma scâdzutili rati di cathi anu ali inflației furâ Frânția (Galia) – 0,4%, Danemarca – 0,6%, Finlanda și Italia – dauli 1%. Di partea alantâ furâ România – 8,5%, Slovachia – 4,3% și Estonia 3,8%. Andicra di bitisita a anlui ți tricu, inflația di cathi anu scâdzu tu cama multili vâsilii membri.
Uidisitu cu datili, ți cara că inflația easti pi scâdeari tu Ivropa, ritmul a scunchiriloru ditu Românie armâni di cama di patru ori ma mari di cumu easti di arada tu UI. Cu unâ inflație mari, România armâni ma largu pi protlu loc tu Uniuni tu ți mutreaști criștearea a pâhadzloru.
Ma s-adrăm biani cu meslu andreu 2025, rata di cathi anu ali inflație scâdzu tu 23 ditu vâsiliili membri, armasi tu zigâ tu unâ și criscu tu trei vâsilii. Tu Românie iesu tu migdani cama multu scunchirli ditu dumenea ali energhie electricâ, ți criscu cu 59,33%, dupâ scutearea a schemâllei di andrupari mutrindalui plafonarea a pâhadzloru la energhia electricâ.
Datili tipusiti di Institutlu Naționalu di Statisticâ (INS) scoati tu migdani, ama, unâ ratâ di cathi anu ali inflație ma mari tu Românie, di vârâ 9,6% tu meslu yinaru 2026, andicra di 9,69% tu meslu andreu 2025. Dyeafuraua anamisa di țifra tipusitâ di Eurostat ș-ațea aspusâ di INS s-fați di itia că dauli instituții filisescu metodi ahoryea anda adarâ isapea.
Rata tipusitâ di Eurostat easti adratâ pi yhimelliu a indițelui uidisitu cu pâhadzlli di consumu (IAPC), unu indicatoru statisticu filisitu tu UI ti misurarea ali inflație, unâ turlie pritu cari s-adarâ biani cu alanti vâsilii membri, isapi ți filiseaști unu tropu isa ti tuti craturli. Indicatorlu aspuni evoluția a pâhadzloru la lucri și serviții di consumu finalu ș-ți easti filisitu di Banca Țentralâ Ivropeanâ ti mutrearea a stabilitatillei a pâhadzloru.
Iara, Institutlu Naționalu di Statisticâ (INS) ditu Romanie adarâ isapea ali inflație pi thimelliu a indițelui a pâhadzloru di consumu (IPC), ți misurâ evolutia acutotalui a pâhadzloru la pârmâtiili ancupârati ș-a pâhadzloru a servițiilor și easti filisitu ti politiț di nuntru, cata cumu criștearea a pensiilor ică a arudzloru. IPC easti di thimelliu ti chivernisi și Banca Țentralâ. Dyeafureili anamisa di dauli metodi/tropuri țânu ma multu di câtu multu suntu acâțati tu isapi produsili și servițiili tu coșlu di consumu. Tu Românie, aestea angreacâ ma multu tu isapea a inflațillei și avurâ tu kirolu di ma nâpoi unâ crișteari mari di pâhadz.
Dimi, dauli țifri suntu buni tu arada a metodologhillei a loru, Eurostat angreacâ pi fâțearea biani cu vâsiliili ivropeani, anda INS angreacâ pi ți s-fați dealihea tu vâsilie.
Pi di altâ parti, Banca Naționalâ ali Românie (BNR) alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita a anlui 2026, la 3,9%, di la 3,7% cum eara ma ninti. Uidisitu cu datili aspusi tu meslu șcurtu di guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, Banca Țentralâ luyurseaști că rata di cathi anu ali inflație va s-dipunâ la 2,7% pânâ tu bitisita a anlui 2027.
Autor: Mihai Pelin
Apriduțearea: Mirela Biolan
BNR, Eurostat, IAPC, inflatie, INS, IPC
