BNR țâni toclu di politicâ monetarâ
Consiliul di administraţie ali BNR apufâsi ţânearea a ratâllei a toclui di politicâ monetarâ la livelul di 6,50% tu an
Tașcu Lala, 03.03.2026, 15:19
Rata di cathi anu ali inflaţiei va sâ scadâ ma largu pri ayalea tu protlu trimestru ditu 2026, iara tu trimestrul ți yini va s-aibâ unâ crişteari, tu arada a influenţilor ți s-vedu ditu efectili di thimelliu, cata cumu şi ditu evoluţia a cotaţiilor a niscântor pârmâtii și ditu scutearea a plafonlui ti adaoslu comercial la alimenti di thimelliu. Dapoaia, rata di cathi anu ali inflaţiei va s-aibâ unâ corecţie pi scâdeari ayuñisitâ tu trimestrul III 2026, iara dapoaia va s-creascâ ayalea-ayalea, scâdzândalui tu mesea a semestrului I dit anlu ți va s-yinâ tu intervalu a scupolui.
Aesti luyurseri ies tu padi tu Raportul ali inflaţiei, ediţia a meslui shcurtu 2026, analizat şi aprukeat marţi di Consiliul di Administraţie ali Bancâ Naţionalâ ali Românie. Banca Kentralâ dzâți că incertitudini armân cu tuti aesti ti misurli ți va s-hibâ vahi aprukeati ti scupolu di duțeari ma largu a ânvârtușarillei bugetarâ ma nclo di estanu, uidisitu cu Planlu bugetar-structural ti unu kiro di mesi ti cari s-apufisi cu Comisia Ivropeanâ şi proțedurli di exichi bugetarâ multu mari. Incertitudini şi piriclluri mări ti activitatea icunumicâ, dimi ș-evoluţia ti kiro di mesi ali inflaţie, yinu ditu mediul externu, ma s-acâțăm tu isapi, pi di unâ parti, ceamaunili geopolitiți şi tensiunili comerciali globali, iara, pi di altâ parti, planurli di crişteari a hărgilor ti investiţii tu apârari şi infrastructurâ tu cratulri ditu UE.
Uidisit cu spusa ali BNR, tu aestâ catastisi, absorbţia şi filiseara la maximum a fondurlor ivropeani, ma multu a aților ți țân di PNRR, suntu di thimelliu ti bâgarea tu zigâ parţialâ a efectelor contracţionisti ali ânvârtușarillei bugetarâ ş-a ceamaunilor geopolitiți şi comerciali, cata cum ş-ti adrarea a reformilor structurali di cari easti ananghi, tamam ș-ali tranziţie energheticâ. Buni suntu, tutnâoarâ, și apofasili di politicâ monetarâ ali Bancâ Kentralâ Ivropeanâ şi Fed – Sistemlu bancar kentral ali SUA – cata cum şi lucurlu a bănțâlor kentrali ditu reghiuni, cundilleadzâ BNR. Ea apufisi ţânerea ali ratâ a toclui di politicâ monetarâ la livelul di 6,50% tu anu. Tutnâoarâ, apufisi țânearea ali ratâ a toclui ti creditarea ma efcula la 7,50% tu anu şi ali ratâ a toclui la depozitarea ma efcula la 5,50% tu an.
Tutnâoarâ, Consiliul di administraţie al BNR apufisi ţânearea a livelurlor di tora a ratilor a rezervilor minimi obligatorii ti pasivili tu lei şi tu pâradz xeñi a instituţiilor di credit. Analistul financiar Dragoş Cabat mindueaști că, ma s-acâțăm tu isapi inflaţia multu mari di tora, toclu di politicâ monetarâ nu poati s-hibâ scâzut, di sibepea că criştearea icunumicâ easti unâ crișteari ayalnicâ. Ti ațea, unâ stabilitati a toclui di politicâ monetarâ eara, tu minduita a lui, nai ma mintimena apofasi. Dragoş Cabat nu pistipseaști că va s-facâ vârâ scâdeari a toclui clleai estanu. El cundilleadzâ că maș cara inflaţia va s-agiungâ câtrâ 5-6% tu sumedru-brumaru, Banca Kentralâ poati dapoaia s-adarâ unâ i dauâ tâlleri a ratâllei a toclui di politicâ monetarâ.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Mirela Biolan
