Investiţii tru apãrari
România ari ti-a-loari 16 di miliardi di ivradz, finanţari trã anvãrtuşearea-a bazãllei industrialã di apãrari a Ivropãllei.
Tașcu Lala, 24.11.2025, 08:20
Di dauă dekenii membrură NATO, ligată di Statili Uniti pritu un parteneriatu strateghicu, România investeaști tru a llei securitati și pritu mecanismili colectivi ali Uniunii Ivrupeanã. Guvernulu di București vulusi, tu andamasea di lucru di gioi, cadurlu legal ţi easti ananghi ta s’bagã tu practico Hãlatea financiarã ivrupeanã SAFE, pi cari va-lu kiverniseascã, prota ti prota, ministerlu ali Apărari Naţionalã – spusi ministurlu aliştei, Ionuţ Moşteanu.
„Adzã feaţimu orlea zorlea, unã jgllioatã anãnghisitã ta s’asiguripseascã cadurlu dupu nomu bãgarea tu practico a Hãlatillei SAFE di finanţari trã anvãrtusearea-a bazãllei industrialã di apãrari a Ivropãllei (…). Ministerlu Apărarillei Naţionalã easti protlu ţi va s’ufiliseascã aestã hãlati di finanţari. Tutunãoarã, Ministerlu a Transporturloru easti tu amprotusea cu ufilisearea ama ari şi alti instituţii, cum easti Ministerlu ti Lucri di Nãuntru, SRI, Inspectoratlu trã Catandisi di Ananghi. (…) Ministerlu ali Economie iarapoi eara şi elu mintitu(…), va li da condiţiile di coopirari industrială, di localizari a producţillei trã protili programi di armãtuseari – exighisi Moşteanu.
Pritu aestã hãlati comunitarã di finanţari, România va s’aibã hãiri di 16 di miliardi ş-cama di ivradz. Easti daua nai ma marea ahãrdzeari, după Polonia. Lista cu instituţiili şi companiili ditu zona di apãrari acãţati tu isapi şi cari va s’hibã furnizorlli va s’hibã vulusitã tru Consiliul Supremu di Apãrari a Vãsiliillei. Ministurlu Moșteanu cundille cari va s’hibã proiectili ţi va s’dizvãrteascã pritu Hãlatea SAFE ţi ari dauã cumãţ di simasie, unã di apãrari şi alantã di transporturi. Aţea ditu soni ari şi dauã arãdãriki cabaia mãri di autostradă, dauli tu apiritã di vãsilie, aproapea di crehta nae ex-sovieticã.
Di altă parti, ministurlu feaţi timbihi că, estanu, hãrgili a cratlui român cu tocuri trã împãrmuturli contractati tru cascadă/ unu dupu alantu di guverni shi eali unu dupu alantu va s’hibã ma mãri andicra di bugetlu ahãrdzitu ti apãrari. „Avemu anvãrliga di 42-43 di miliardi di lei anlu aestu ti bugetlu ali Apărari. Hãrgili a cratlui român cu tocurli, anlu aestu va s’hibã anvãrliga di 53 di miliardi. Dimi, anlu aestu, România pãlteaşti ma multu ti tocuri, di itia cã s’feaţirã împãrmuturi tru añilli di ma ninti, fără numiru, ca să spunu aşi, andicra di cãtu da ti Apãrari. Aesta spuni multi ti aţea iu himu ca statu tru aestã oarã, iarapoi di aoa şi nclo lipseaşti s’adrãmu niscãnti jgllioati apufusiti s’aduţemu lucãrli tu aradã.” – spusi Moşteanu. El cundille că, ti ñicurarea a hãrgiloru, lipseaşti s’hibã faptã isapi cathi instituţii ahoryea şi lipseaşti s’hibã prioritizati investiţiili, neise aţeali ţi suntu anãnghisiti ti kirolu ţi yini. Ministurlu nãpoi şi spusi cãndãsearea că nu easti ti bunã, tăllearea veniturloru/ amintatiţloru ditu sistemlu naţionalu di Apãrari.
Autoru: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala