România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028
Ti doi añi, literatura româneascâ va s-hibâ vedeta a Pânâyirlui Internaţional di Carti di Frankfurt.
Tașcu Lala, 04.03.2026, 17:17
România va ș-aspunâ, tu kirolu 11 și 15 di sumedru 2028, literatura şi, di arada, cultura, ca oaspi di tiñie la 80-a ediţie a Pânâyirlui Internaţional di Carti di Frankfurt, tu țentrul ali Ghirmânie – deadi tu șteari ministerlu a Culturillei di București. Pritu simnarea a achicâsearillei ufițialâ ți apufiseaști aestâ thesi, România “va s-hibâ dealihea tu menga a tâtâloru” – dzâsi directorlu a Pânâyirlui, Juergen Boos. El aduți aminti că “aoa și 145 di añi furâ apufisiti ligâturli diplomatiți anamisa di Românie şi Ghirmânie. Di atumțea, legâturi culturali streasi criscurâ pritu germeñi di literaturâ, pritu apriduțeri, pritu andamusi. Adzâ, duțemu ma largu aestu lucru ș-anyrâpsimu deadunu unu pirmith. Literatura clasicâ easti di multu kiro tu Ivropa andrupâtâ di unâ literaturâ contemporanâ vârtoasâ”.
Juergen Boos lli-adusi aminti ș-pi mulțâlli scriitori di limbâ ghirmanâ ți ș-yinu ditu Românie, cata cum suntu Herta Muller, a curi âlli si durusi Premiului Nobel ti Literaturâ tu 2009, dupâ cama di dauâ dețenii di cându avea vdzitâ tu Ripublica Federalâ di ispetea a dictaturillei comunistâ di București. Directorlu Boos dzâsi că andridzearea ti 2028 va s-hibâ “unu proțes faptu deadunu tu aeșțâ trei añi ți va s-yinâ”. “Va s-facâ năi apriduțeri, editorilli va s-urdinâ şi va s-simneadzâ năi contracti, iara proiectili ghrimano-româneșțâ va s-facâ dealihea ayalea-ayalea. Literatura româneascâ va s-hibâ cama cunuscutâ tu Ghirmânie ş-la scarâ internaţionalâ” – adâvgă el.
“Ti Ministerlu a Culturillei, aestu proiectu easti unâ furnie multu bunâ ta s-adarâ ma vârtoasâ imaghinea ali literaturâ româneascâ şi s-u adarâ cunuscutâ la livel mondial” – dzâți, tu arada a lui, ministrul di resortu, Demeter Andras.
“Aşi cum ştim, pânâyirlu di carti di Frankfurt easti cama di simasie evenimentu di ahtari turlie ditu lumi, hiindalui, tutnâoarâ, unu spaţiu iu s-adarâ direcţii, s-adarâ ligâturi susto şi s-llea apofasea ti urdinarea internaţionalâ a ideilor. România vini Frankfurt cu argumenti limbidi. Him şasea vâsilie dupâ numirlu di oamiñi ditu Uniunea Ivropeanâ, cu unâ icunumie pi crişteari şi cu unâ chivernisi ți ari axii ivropeani. Himu, tu idyiul kiro, unu punctu di stabilitati ş-di dialog tu unâ naie iu s-vedu tensiuni politiți. Aestu lucru s-veadi ș-tu cultura a noastâ, tu literatura a noastâ, tu turlia cumu nâ dzâțemu pirmithili. Minduim că publiclu di Frankfurt va s-hârseascâ s-discoapirâ unâ culturâ ş-unâ vâsilie ți suntu la sinurlu ali Uniuni Ivropeanâ, ti cari, multu kiro, sâ știurâ dipu pțâni lucri. Literatura româneascâ, isturia, adețli, memoria di ma nâpoi, şi temili di tora pot s-adarâ unu discursu hâirlâticu ş-autentic ti publiclu ivropean” – dzâsi nica ministrul.
România va sâ scoatâ tu padi ş-alti dumenii culturali iu artişțâlli a llei inșirâ tu migdani la scarâ internaţionalâ: ținematografia, teatrul, gioclu contemporan, muzica, artili vizuali, cata cumu şi patrimoniul natural, turismul ecologhic şi mâyiripsearea.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Mirela Biolan
