In Memoeriam prof. dr. Nicolae-Serban Tanasoca

Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti — tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.

Tașcu Lala, 09.04.2017, 08:27

Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti — tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.

S-aminta tru una fumel’e di armân’i. Una lumake dit fumeal’a a lui, cu aradatina tru Hamunisia Balcanică, fu thimil’iusita di un lali a lui stabilit, tru ahurhita a secolui a 20, tru Statele Unite ali America.

Studie filologia clasică la Universitatea di Bucureşti, iu ş-lo licenţa tru 1964 , a deapoa si doctoratlu tru 1979. Eara profesor la Universitatea Naţională di Arte di Bucureşti şi director a Institutlui di Studii Sud-Est Europeani ali Academie Româna.

Dit lucrarli a lui adutem aminti una antologie comentată di studii tu ligatura cu literatura bizantina, apriduteri dit literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) şi neogreacă, lucrări ndreapti tra istoria a armân’ilor etc.

Spusi sinfer, tutunaoara, tra istoria modernă ali Românie – edita aduteri aminti şi discursuri di al Take Ionescu, edita deadun cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moştenirea scrisă al Gheorghe Tătărescu.

El s-aradapseasti anamisa di nvitatl’I di framti cari ndrupasti idea tra restaurarea tru România a sistemlui monarhic constituţional sum dinastia Hohenzollern.

Muri tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti, tu ilikia di 75 di an’i.

• Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Scriptores Byzantini saec. XI-XIV (deadun cu Al. Elian), Editura Academiei, Bucureşti, 1975
• Balcanologi şi bizantinişti români, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2002)
• Bizanţul şi românii (eseuri, studii, articole), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2003
• Unitate romanică şi diversitate balcanică. Contribuţii la istoria romanităţii balcanice (deadun cu Anca Tanaşoca), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2004

Prof. Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca ti armân’i:

– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veacl’e a armân’ilor (cartea alu Murnu isi tu 1913; editia Tanasoca — multu adăvgată cu xitaxeri ti s-featiră dupâ ti Murnu angrăpsi cartea a lui — isi tu anlu 1984)

– Tipusi tuti fântânili ti armân’i tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dun’eaua armânească)

– Tu 1994 adră apridutearea tu limba română a cartil’iei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtâ ti armân’i

– Angrăpsi ma multi studii tră mărl’i anvitat armân’i: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi si niscănti cărta ditu 1913 alu Murnu ti suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.

– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti ti s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armân’i tu eta 19, adunati di Victor Papacostea si Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu s-lu tipusi.

– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentăl’iei anamisa di Apostol Margarit si Ioan Carageani. Cartea easti etima si avemu nădia ca va s-hibâ tipusită.

Avem adză isturii angrăpsiti a armân’ilor si ti furn’ia câ Tanaşoca adră multu lucru.

Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri anlu ţi tricu (la trei di andreu 1998) Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.

Anlu aestu prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.

Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.

Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului profesor Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):

“Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.

Dumnidză s-lu l’ieartă !