Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedoromâna

 Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Românâ, Ion Caramitru, tu ligâturâ cu aromân’il’i: Nu him aţel’I dit soni/ oarecinePrezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, spusi că “unâ parei/ fracţiune di oamin’i inconştienţâ” easti contra la unâ istorie di dauă secole di conştiinţă idittitară a aromânilor ca români şi sumlinie că aeşţâ agiutarâ istoria ali Românie şi alântor vâsilii dit Balcani cu personalităţ di protathesi tu plan politic şi intelectual.Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedo-Română la 140 di ani (1879-2019) – Istorie şi actualitate”, organizată la Sala Media a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale”.”Easti gâilipsitor că oamin’i cari suntu ază contemporani cu noi şi cari suntu nipoţl’ii şi strănipoţl’ii a aţilor cari trapsirâ di itia că s-duchea/ sâ spunea câ suntu români, latini, cum vreţ s-lă spuneţ, nâuntrul a Imperiului Otoman, şi maxus după câdearea a lui şi cari ş-alâsarâ/ ş-deadirâ bana tra s-alumtâ trâ aestă idhee – că furâ prefţâ, că furâ celniţ, că furâ tiniri cu suflitlu ti aestă muşeatâ şi avutâ identitate, di atel’i cari feaţirâ studii la sculii, la licee şi feaţirâarigeai tru bâseriţli româneşti dit Balcani, atel’i cari, merituoşi hiinda, furâ agiutaţ di statlu român s-facâ studii cu burse tru România şi aţel’i cari agiumţâ tru catastisea tra s-hibâ desfiinţat lâ si deadi cetăţenie română maşi cu câftarea şi declararea că suntu români şi popularâ Cadrilaterlu tru 1925 şi niheamâ ma amânatu. Tuti aesti mări evenimente cari fac istoria ali aiştei, vasâ spunu, câlbâlâchi di oamin’i importanţâ, mintimen’i, cari bânarâ deadun şi cari lugursirâ suţata câ easti ma importantă andicra di iţi altu sentimentu, (…) tuti aesti lucri pricunuscuti aoa tru România di domnitorl’I a Ţarâl’ei Româneascâ, di Academia Română, di mărl’i intelectuali, ahurhinda di la Eminescu şi până la Iorga şi tuţ alantâ, cari âl’I lugursirâ pi aromâni ca hiinda fraţl’ii a noştri, tută aestă realitate palpabilă a istoriil’ei a noastrâ easti contradzâsă ază di unâ parei/ o fracţiune di oamin’i inconştienţâ”, spusi Caramitru.El cundil’e că aromânii – cari “agiutarâ istoria ali Românie şi nu maşi, şi ali Gârţie, şi alâor vâsilii cari suntu tru Balcani, cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuali n’general” – nu suntu “oarecine”/ “ti niacâţari tru isapi”.”Armănu ma largu şi vahi că va s-mor cu aestă ntribari la cari nu am apandisi: ţi âl’i agită/ minteaşti pi aeşţâ oamin’i? Cari easti orizontul di aştiptare? Ti vor cu aestâ? Di itia câ s-hibâ ta s-nu nâ spunem români, lipseaşti tra s-him

Tașcu Lala, 25.09.2019, 21:12

 Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Românâ, Ion Caramitru, tu ligâturâ cu aromân’il’i: Nu him aţel’I dit soni/ oarecinePrezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, spusi că “unâ parei/ fracţiune di oamin’i inconştienţâ” easti contra la unâ istorie di dauă secole di conştiinţă idittitară a aromânilor ca români şi sumlinie că aeşţâ agiutarâ istoria ali Românie şi alântor vâsilii dit Balcani cu personalităţ di protathesi tu plan politic şi intelectual.Ion Caramitru dişcl’isi, luni, measa arucutoasâ “Societatea di Cultură Macedo-Română la 140 di ani (1879-2019) – Istorie şi actualitate”, organizată la Sala Media a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale”.”Easti gâilipsitor că oamin’i cari suntu ază contemporani cu noi şi cari suntu nipoţl’ii şi strănipoţl’ii a aţilor cari trapsirâ di itia că s-duchea/ sâ spunea câ suntu români, latini, cum vreţ s-lă spuneţ, nâuntrul a Imperiului Otoman, şi maxus după câdearea a lui şi cari ş-alâsarâ/ ş-deadirâ bana tra s-alumtâ trâ aestă idhee – că furâ prefţâ, că furâ celniţ, că furâ tiniri cu suflitlu ti aestă muşeatâ şi avutâ identitate, di atel’i cari feaţirâ studii la sculii, la licee şi feaţirâarigeai tru bâseriţli româneşti dit Balcani, atel’i cari, merituoşi hiinda, furâ agiutaţ di statlu român s-facâ studii cu burse tru România şi aţel’i cari agiumţâ tru catastisea tra s-hibâ desfiinţat lâ si deadi cetăţenie română maşi cu câftarea şi declararea că suntu români şi popularâ Cadrilaterlu tru 1925 şi niheamâ ma amânatu. Tuti aesti mări evenimente cari fac istoria ali aiştei, vasâ spunu, câlbâlâchi di oamin’i importanţâ, mintimen’i, cari bânarâ deadun şi cari lugursirâ suţata câ easti ma importantă andicra di iţi altu sentimentu, (…) tuti aesti lucri pricunuscuti aoa tru România di domnitorl’I a Ţarâl’ei Româneascâ, di Academia Română, di mărl’i intelectuali, ahurhinda di la Eminescu şi până la Iorga şi tuţ alantâ, cari âl’I lugursirâ pi aromâni ca hiinda fraţl’ii a noştri, tută aestă realitate palpabilă a istoriil’ei a noastrâ easti contradzâsă ază di unâ parei/ o fracţiune di oamin’i inconştienţâ”, spusi Caramitru.El cundil’e că aromânii – cari “agiutarâ istoria ali Românie şi nu maşi, şi ali Gârţie, şi alâor vâsilii cari suntu tru Balcani, cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuali n’general” – nu suntu “oarecine”/ “ti niacâţari tru isapi”.”Armănu ma largu şi vahi că va s-mor cu aestă ntribari la cari nu am apandisi: ţi âl’i agită/ minteaşti pi aeşţâ oamin’i? Cari easti orizontul di aştiptare? Ti vor cu aestâ? Di itia câ s-hibâ ta s-nu nâ spunem români, lipseaşti tra s-him

altuţiva: aromâni şi duri. Ama cari suntu el’I ? Di iu yin? Iu s-amintară ? Ti adrarâ ? Ma s-nu nâ spunem ca români şi nu apruchem aestâ identitate, putem sâ spunem, aşi cum nâ si apândisi, că patrida a noastră easti tru Balcani n’general. Ama tru Balcani noi urdinăm. Cu oili, cu cal’ii, cu ţi avum. Vrea s-earam şi vrea s-armâneam ca definiţie unâ farâ di oamin’i câlâtori/ umblători, tra s-nu spun altâ turlie. Cunuştem s-alti ahtâri populi/ fari. Nu minduescu că him idyea cu atel’I ţi adarâ aestu lucru prit definiţie. Agiutăm istoria ali Românie şi nu maşi nica şi ali Gârţie şi a aânltor vâsilii cari suntu tru Balcani cu personalităţ di prota thesi şi politiţi şi ştiinţifiţi şi intelectuale n’general. Nu him oarecine/ vârâ farâ/ popul di aradâ. Him unâ farâ avutâ tru idhei, tru axia trâ gaereti, tru sentimenti”, spusi prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română.Tru arada a evenimentului, la cari ţânurâ comunicări, ntră alţâl’ii, prof.univ dr. Nicolae Saramandu, membru corespondentu ali Acadimie Română, prof.univ.dr. Adina Berciu-Drăghicescu, dr. Vladimir Creţulescu, furâ pitricuti mesaje dit partea a prezidentului ali Academie Română, Ioan-Aurel Pop, şi di partea a ministrului trâ Afaceri Externe, Ramona Mănescu.Prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română deadi ma multi diplomi di excelenţă tră lucurlu faptu chiro di trei dechenii ti ndruparea a românilor dit Balcani.Manifestărli ndreapti cu arastea câ s-umplurâ 140 di ani di la thimil’iusearea ali Societati di Cultură Macedo-Românâ ahurhirâ, luni, la Bâsearica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, cu Te Deum şi unâ lituryie di ayiuseari/ sâmtuseari a hlamburilor ţi li ari Societatea di Cultură Macedo-Română (reconstituiri după urnechea di la 1894).Thimil’iusitâ tru 23 di yismâciuni 1879, la iniţiativa a nâscântor personalităţ politiţi şi culturali dit atel chiro cata cum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitlu primat Calinic Miclescu, Ion Ghica,Vasile Alecsandri, Societatea di Cultură Macedo-Română fu oficializată prit Decretlu domnescu nr. 1.289 simnat di Carol I la 15 di april 1880 şi vrea s-aibâ un rol importantu ti amintarea a ndrepturlor trâ populaţia româneascâ dit sudlu ali Dună. AGERPRES/(A, AS – autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)

Armânipsire: Tascu Lala