Comunicatu di presă – Comisia trã româňilli di iuţido ditu Senatlu ali Rom

Tașcu Lala, 10.05.2021, 20:26

România easti statlu soi a armâňiloru şi migliniţloru ditu Macedonia di Araţili şi ari borgea s’lli-agiutã, idyea cum u feaţi până tru 1948.

Cu arastea cã s’umplurã 116 di aňi di la emitarea-a Iradeauãllei di pricunuşteari a ndrepturloru isa a româňilor (armâňi şi migliniţ) ditu Imperiul Otoman, senatorlu Claudiu Târziu, prezidentulu ali Comisie trã româňilli di iuţido, deadunu cu senatorlu Viorel Badea, membru ali Comisie şi deputatlu Boris Volosatîi, membru ali Comisie trã comunităţli di români di nafoara a sinurloru a vâsiliillei, feaţirã unã vizită di lucru tru Ripublica Macedonia ditu Araţili trã unã documentari mutrinda catandisea şi problematica a minorităţloru ţi suntu soi armâna şi miglinita şi s-facã tiňie a personalităţloru armâneşti şi migliniti ditu aestã vãsilie.

Membrilli ali delegaţie vizitarã Ambasada ali Românie la Skopje, iu avurã moeabeţ cu E.S. ambasadoru extraordinaru şi plenipotenţiaru ali Românie tru Ripublica Macedonia ditu Araţili, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaboratoru a misiunillei, ministru plenipotenţiaru.

Tru arada-a moeabetillei, prezidentulu ali Comisie trã româňilli di iuţido di la Senatlu ali Românie, senatorlu Claudiu Târziu, cundille că, dupu 31 di aňi di la cădearea a comunismolui, România nu ari nica unã strateghie ghini articulată ti andruparea cu hãiri a româňilor di iuţido.

Ca stat soi, România spuni ndirseari şi nu treaţi ma largu di declaraţii di buni naeţ. Sinferlu a nostru ti andruparea-a armâňilor ditu Macedonia ditu Araţili şi Balcani vãrnu nu poati sã-lu bagã tu practico tru loclu a nostru.

Easti multu importantu să spunemu iniţiativă şi s’cilãstãsimu, aşi cum earamu până tru anlu 1948, cilãstisinda trã hãirlãticlu culturalu-identitaru a fraţloru armâňi şi migliniţ ditu Balcani.

Minduim cã lucãrlu deadunu hãirlãticu a Comisiillei trã româňilli di iuţido cu Executivlu, aestã aradã cu Ministerlu trã Afaceri Externi ali Românie, easti di mari simasie ti hãirea-a cilãstãsearillei a noastrã.

Protii lucri cari li scoasmu tu videalã şi trã cari va s-minduimu s’aflãmu ceareiili uidisiti suntu: tindearea-a nviţămintului tru dialectili armânu şi miglinitu, darea di bursi identitari ti cilimeaňilli armâňi ditu Macedonia ditu Araţili cari studiadză dialectulu istoricu armânescu a limbãllei românã comunã; acordarea di bursi universitari trã studenţãlli armâňi şi migliniţ cari voru s’nveaţã tru Universităţli ditu România; acordarea-a cetăţeniillei români tru regimu simplificatu ti membrillli a aţiloru dauă minorităţ ţi suntu soi şi recupeararea-a nicukiratiloru/ proprietăţloru a comunitatillei şi a bãsearicãllei armâneascã confiscatã paranomu di statlu comunistu iugoslavu şi clirunumsiti di guvernul ali Ripublica Macedonia ditu Araţili icã di cătrã Bãserica Ortodoxă Macedoneană, nipricãnãscutã canonic di ansamblulu a lumillei ortodoxã.

Anamisa di România şi R. Macedonia ditu Araţili ari un avutu lucru deadunu cu scupolu ti pricunuştearea şi tiňisearea di cătrã aesta a statutlui ali Românie ca statu soi a armâňilor şi migliniţloru.

Soţlli a noşţã macedoneaňi akicãsescu că aşi cum şi România, ninti di integrarea tru Uniunea Europeană deadi ndrepturli ţi lã si pricadu a minorităţlor di pi teritoriul a llei, inclusivu a minoritatillei macedo-slavi, idyealui şi Macedonia ditu Araţili lipseaşti s’da idyili ndrepturi a românilor (armâňi şi migliniţ) di pi teritoriul a llei, ninti di integrarea tru Uniuni. Easti nica şi unã cãftari sine qua non a integrarillei, nica nã oarã declarã senatorlu Claudiu Târziu.

Delegaţia feaţi vizitã tu cãsãbãlu Bituli ditu sudlu a vãsiliillei, importantu ţentru armânescu, iu avu andamusi şi moeabeţ di lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consulu onorificu ali Românie, şi cu domnul Hristu Ciolacu, prezidentulu a Comunãllei armâneascã şi epitrop a bãsearicãllei Sãmţãlli Amiradz Custandini şi Elena ditu localitati.

Tru cadurlu a moeabeţloru, delegaţia parlamentară ditu România fu informată ti demersurli ţi li feaţirã aţelli doi interlocutori cătrã Ministerlu trã Afaceri Externi di Bucureşti, demersuri ligati di nicukiratili/ proprietăţli a comunitatillei armâneşti ditu zonă, ama şi trã moeabeţli ţi li avu domnul Alexandru Mamakis, Consulu onorificu ali Românie cu ministurlu di externi a guvernului di Skopie cu scupolu tra s’aflã cearei aluştoru problemi ligati di idyili nicukirati/ proprietăţ, ţi nica nu suntu dati nãpoi.

Senatorlu Claudiu Târziu şi deputatlu Boris Volosatîi vizitarã Bituli patru obiectivi istoriţi di mari simasie trã statlu român şi minoritatea armâneascã cu cari easti soi: casa-a aţilui di ma ninti Consulatu ali Românie cari eara dişcllisu până tru 1948, casa-a aţilui di ma ninti liceu comercialu românescu di Bituli, bãserica armâneascã Sãmţãlli Amiradz Custandini şi Elena şi mirminţãlli armãneşţã, iu delegaţia feaţi tiňie a importantiloru personalităţ armâneşti: profesorlu Apostol Mărgărit, fostu inspectoru a sculiiloru armâneşti ditu Balcani şi poetlu Constantin Belemace, autorlu a himnãllei trã armãňilli sud-dunăreaňi Dimândarea părintească.

Armâňilli şi migliniţlli suntu pricãnuscuţ pritu Constituţia ali Macedonie ditu Araţili, cu numa slavă ti vlahi, ca un grup etnic thimilliusitoru a aluştui statu.

Numirlu a persoaniloru di orighini armânească ditu aestă vãsilie nu easti cunuscut di tamamu, isãkili spunu anamisa di 10 ňilli şi 150 di ňilli.

Dialectul istoric armânescu easti studiatu ca materie facultativă tru nãscãnti sculii publiţi, existânda nãscãnti emisiuni di radio şi televizie tru dialectu la posturli naţionali.

Vizita-a parlamentarloru români s’duţi ninti dzãlili ţi yinu tru Arbinuşie, vãsilie tru cari comunitatea istorică armâneascã ari unu numiru mari di bãnãtori.

Apriduţearea: Pareia redacţionalã di la RRI