Anul economic 2014 (partea I)

 Pe parcursul anului 2014, în primele trei trimestre, economia României a înregistrat o creştere continuă, cea mai mare din Uniunea Europeană, şi există premisele ca şi în trimestrul patru să se înregistreze aceeaşi tendinţă. Însă, ca o caracteristică, am putea spune că investiţiile publice au scăzut pe parcursul anului, ceea ce a făcut ca după primele 10 luni să se înregistreze excedent bugetar, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Să notăm şi că Banca Naţională a României a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru acest an, nivel situat cu 0,7 puncte procentuale sub cel prognozat în august.

Astăzi, dar şi în următoarele două ediţii ale rubricii noastre, vă vom prezenta o cronologie a principalelor evenimente economice din anul pe cale să se încheie.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis pe 8 ianuarie să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%. Pe parcursul anului, rata dobânzii de politică monetară a fost redusă, treptat, până la 2,75%. Rata rezervelor minime obligatorii la lei a ajuns la 10%, iar rata rezervelor minime obligatorii la valută – la 14%.

Pe 8 ianuarie s-a anunţat că România a atras 2 miliarde de dolari de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor.
Titlurile la 10 ani au fost vândute la 2,15 puncte procentuale peste referinţa titlurilor de trezorerie americane, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de circa 5%. Iar obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani au fost vândute pe piaţă la aproximativ 2,45 puncte procentuale peste costul de referinţă al titlurilor de trezorerie americane, randamentul fiind de 6,23%. Băncile BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan au fost aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.

Pe 20 ianuarie, constructorul auto american Ford a produs, la Craiova (sud) automobilul B-Max cu numărul 100.000. „În 2013, B-Max a înregistrat rezultate foarte bune în toată Europa, cu vânzări de peste 67.000 de unităţi”, informa la acea vreme compania americană. Uzina de autovehicule de la Craiova construieşte în prezent aproximativ 370 de unităţi B-Max pe zi, producţia acestui model fiind lansată la jumătatea anului 2012.

La 5 februarie s-a anunţat că firma austriacă Agrana Zucker a preluat de la Lemarco SA, unul dintre cei mai mari producători de zahăr din România, fabricile de la Urziceni (sud) şi Lieşti, judeţul Galaţi (sud-est).
"Intenţia Agrana este nu numai de a creşte producţia de sfeclă de zahăr, ci şi de a extinde activităţile de rafinare de zahăr şi, astfel, de a-şi consolida prezenţa pe piaţa sud-est europeană", a declarat Johann Marihart, directorul general al Agrana, companie care mai deţinea în România două fabrici de zahăr la Buzău (sud) şi Roman (est).

Pe 6 februarie, compania americană TRW Automotive a anunţat că deschide la Roman o nouă unitate de producţie a airbagurilor, extinzând astfel operaţiunile din România. Compania americană este prezentă în ţara noastră din anul 2004, când a început activitatea la Timişoara, iniţial cu îmbrăcarea în piele a volanelor auto. Operaţiunile companiei în România au fost ulterior extinse în sectorul producţiei de componente auto, inclusiv airbaguri.

Pe 26 februarie s-a anunţat că firma germană Bosch a investit 77 de milioane de euro în centrul de cercetare şi producţie din Cluj (centru-vest), unitatea fiind pusă în funcţiune la finele anului 2013. Centrul, situat în Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, face parte din divizia Automotive Electronics, care dezvoltă şi produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. În România, Bosch are activităţi la Bucureşti, Blaj, Cluj şi Timişoara, cu circa 2.000 de angajaţi la începutul anului.

Pe data de 7 martie, agenţia de evaluare financiară Fitch a confirmat ratingul României pentru credite în monedă străină pe termen lung la "BBB minus", cu perspectivă stabilă, decizia reflectând deficitul bugetar mai mic şi creşterea economică peste aşteptări din 2013. Fitch a amintit că
ratingul României ar fi influenţat pozitiv de accelerarea creşterii economice şi îmbunătăţirea încrederii că România reduce diferenţa de venit faţă de celelalte state ale Uniunii Europene, evoluţii care ar putea fi susţinute, spre exemplu, de reforme structurale în zona companiilor de stat, a sistemului de sănătate publică şi a administraţiei publice.

În ediţia de săptămâna viitoare, vom continua cronologia celor mai importante evenimente economice ale acestui an cu informaţii despre investiţiile în România ale grupului britanic de bricolaj Kingfisher şi companiilor Ford, Daimler şi Draexlmaier. De asemenea, vom aminti de îmbunătăţirea perspectivei ratingului României de către Moody’s.