Anul economic 2015 (partea a II-a)

În această ediţie a rubricii noastre, vom continua retrospectiva celor mai importante evenimente economice ale anului 2015; şi aceasta, nu înainte, însă, de a vă reaminti că, săptămâna trecută, v-am informat, printre altele despre reducerea, treptată, de către Banca Naţională a României a dobânzii de politică monetară de la 2,75% la 1,75%, despre investiţiile în România ale companiei americane Kimball Electronics şi companiei italiene Prysmian şi despre finalizarea Master Planului de Transport al României, care prevede în principal construirea a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2030.

Pe 2 martie, agenţia de evaluare financiară Fitch a confirmat ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută la nivelul BBB minus, iar cel pentru datoriile în monedă locală la BBB, cu perspectivă stabilă, menţionând perspectivele economice relativ pozitive, apropiate de potenţial şi susţinute de politica monetară relaxată. Confirmarea ratingurilor şi perspectiva stabilă au reflectat creşterea economică a României din 2014, peste aşteptările Fitch, şi faptul că producţia industrială şi comerţul de retail au continuat să susţină cererea internă, compensând creşterea mai lentă a exporturilor.

Pe 4 martie, Republica Moldova a început să importe gaz din România, prin noul gazoduct Iaşi - Ungheni, la un preţ care este cu aproape 20% mai mic decât cel al gazului rusesc. Rusia a fost singura sursă pentru gazele necesare în Republica Moldova, care, însă, în acest an, are prevăzut importul a un milion de metri cubi de gaze din România. Volumul de gaz este foarte mic faţă de consumul din Republica Moldova, astfel că autorităţile moldovene iau în calcul prelungirea conductei până la Chişinău.

Pe 31 martie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă rata dobânzii cheie cu 0,25 de puncte procentuale, la 2% pe an, un nou minim istoric. De asemenea, a decis să menţină ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi cele în valută, la 10%, respectiv 14%.

Pe 21 aprilie, Comisia Europeană a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 de milioane de euro acordat de autorităţile române pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei. Ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite Complexului Energetic Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni. Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.

Pe 24 aprilie, s-a anunţat că firma Bosch Rexroth primeşte un ajutor de stat de 16,6 milioane de euro, aprobat de Ministerul român al Finanţelor, pentru a realiza o investiţie de peste 33 de milioane euro în extinderea capacităţilor de producţie de subansambluri electronice pentru autovehicule la Blaj (centru), prin care va genera circa 570 de locuri de muncă. Prin proiectul anunţat, compania germană va avea contribuţii directe la bugetul de stat şi bugetul local de aproximativ 19 milioane de euro. Grupul Bosch, care a intrat pe piaţa românească în anul 1994, a realizat până în prezent investiţii în valoare de circa 180 de milioane de euro şi are 2.400 de angajaţi.

Începând cu 29 aprilie, certificatele de depozit globale ale Fondului Proprietatea sunt listate pe London Stock Exchange. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat de statul român cu principalul scop de a oferi compensaţii persoanelor ale căror proprietăţi imobiliare au fost confiscate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist şi care nu mai puteau face obiectul unor restituiri în natură.

Pe 6 mai, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă dobânda cheie cu 0,25 de puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, un nou minim istoric, nivel la care se află şi acum. De asemenea, ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei au fost scăzute cu 2 puncte, de la 10% la 8%.

Pe 15 mai, filiala concernului german Daimler, Star Transmission, a anunţat că va finaliza în acest an noua fabrică de montaj cutii de viteză de ultimă generaţie de la Sebeş (centru), iar producţia va începe în primăvara lui 2016. Investiţia este de 300 de milioane de euro şi vor fi create peste 500 de locuri de muncă.

De la 1 iunie, a fost redusă de la 24% la 9% Taxa pe Valoarea Adăugată pentru alimente, băuturi nealcoolice, animale-păsări vii, seminţe-plante şi ingrediente pentru prepararea alimentelor. Cota redusă de TVA a fost aplicată pe tot lanţul economic, de la producţie până la vânzarea către consumatorul final, de către toţi furnizorii, indiferent dacă sunt producători sau comercianţi. Potrivit fostului ministru al finanţelor, Eugen Teodorovici, aplicarea TVA de 9%, de la 1 iunie, ar urma să contribuie cu o creştere adiţională a Produsului Intern Brut de 0,6% până la finalul anului. Conform unor studii, preţurile au scăzut în medie cu 11% în urma aplicării acestei măsuri, ceea ce se reflectă şi până acum într-o rată negativă a inflaţiei.

De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie a crescut de la 975 de lei la 1.050 de lei (de la 220 la 236 de euro). De această măsură au beneficiat 1 milion 388 de mii de salariaţi din sistemul bugetar şi din cel concurenţial.

Pe 11 iulie, a fost inaugurat primul tronson de autostradă care face legătura între România şi un alt stat european, respectiv Ungaria. Punctul de frontieră este la Nădlac II - Csanádpalota, care leagă autostrada A1 din România cu autostrada M 43 din Ungaria, şi este deschis traficului de persoane şi de mărfuri.

În ediţia de săptămâna viitoare, vom încheia cronologia celor mai importante evenimente economice ale acestui an cu informaţii despre legea privind noul Cod Fiscal, despre intrarea în România a brandului hotelier Sheraton şi investiţiile companiilor Airbus şi Timken.