Ajungem azi în nord-estul României, în zona etnografică Bucovina, Buchenland, Țara Fagilor, în limba germană, sau Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac.
Ajungem azi în nord-estul României, în zona etnografică Bucovina, Buchenland, Țara Fagilor, în limba germană, sau Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac. Din punct de vedere geografic, aceasta face parte din estul Europei. Din punct de vedere cultural, datorită influenței culturale exercitate de germani și de evreii vorbitori de limbă germană sau idiș, Bucovina a aparținut în perioada 1775-1918 ariei de cultură central europeană. În prezent, toată această zonă de convergență etnică și spirituală este un exemplu de multiculturalitate. Iar, dacă ajungeți în comuna Brodina, veți avea ocazia de a cunoaște îndeaproape credința, tradițiile și meșteșugurile huțulilor. Paul Petru Torac, colecționar și consilier cultural la Primăria din Brodina, este huțul din generație în generație și e fascinat de istoria locului în care s-a născut. Cu o copilărie trăită sub magia încondeierii ouălor și a poveștilor străbunicii sale, el și-a legat numele de o colecție etnografică amenajată într-una dintre casele familiei sale. Însă cine sunt huțulii?
"Istoria lor se pierde în negura vremurilor. Pe cale orală s-au transmis câteva idei despre cum au ajuns în nordul județului Suceava. Se spune că nemaisuportând jugul austriac, asta însemnând armată lungă, biruri scumpe și încercarea imperiului austro-ungar de a-i converti la catolicism, s-au refugiat pe cele mai înalte culmi ale munților de aici. În schimb, la mănăstirea Putna se păstrează un hrisov de prin anul 1700, în care se spune că starețul mănăstirii nemaiputând să se îngrijească de cei opt munți ai mănăstirii, îi donează unor oameni veniți din Galiția. Huțulii vorbesc într-un dialect al limbii ucrainene. Este un dialect interesant și pe cale de dispariție."
În continuare, facem un tur virtual al colecției etnografice. Paul Petru Torac, colecționar și consilier cultural la Primăria din Brodina.
"Avem foarte multe obiecte în colecție, care au aparținut huțulilor. De la costumele populare, unde gama cromatică este mult mai variată, viu colorată, tonurile de roșu și portocaliu aprins sunt nelipsite, la catrințele care, la fel, au o gamă cromatică specială și sunt mult mai ornamentate. De asemenea, partea inferioară a acestei piese vestimentare este deosebită de cea românească, deoarece e compusă din linii de diferite nuanțe și cu diferite motive. Baltagul nu lipsește nici el din colecție. Este unul dintre cei mai buni prieteni ai huțulului de la munte. Avem și baltagul cu rol ceremonial, folosit la momentele importante pe parcursul vieții, dar și pe cel cu care se lucra efectiv în pădure. La fel, expunem și crucile huțule, cruci mari, din bronz, cu diferite motive. Ele se purtau de către bărbați, în funcție de starea materială, în timp ce femeile purtau salbe de cruci. La noi se poate vedea și "păscărița". Este un vas din lemn, frumos ornamentat, care se folosea în noaptea de Înviere. Înainte să fie adoptat coșul în zona noastră, se mergea la sfințit cu acest vas. Avem năframe, printre care și năframa de cununie a străbunicii mele, cu franjuri de mătase, bondițe cu o gamă la fel de diversificată și cu motive huțule. Se pot vedea fotografii vechi cu huțuli. Avem o icoană pictată pe lemn pe la sfârșit de secol XIX. Oaspeții noștri pot vedea și lada de zestre a străbunii mele, care este din 1898. Mai e un obiect foarte interesant: furca de tors a străbunicii. Aceasta are încrustate pe coadă o mulțime de motive geometrice."
Numărul turiștilor atrași de farmecul acestei colecții a crescut constant de-a lungul anilor, spune Paul Petru Torac. "Avem și o pagină de Facebook, și una de Instagram, Colecția etnografică Paul Torac. Pe pagină au toate detaliile, adresa, coordonatele GPS. Oricând ajung la Putna, noi fiind la o distanță de doar 20 de km, sunt așteptați aici. Chiar am avut turiști care au venit aici spunând că au văzut colecția pe Internet. Oamenii încep să caute obiective turistice mult mai puțin aglomerate, mai retrase, mai a distanță de celelalte obiective. Așadar, pe parcursul anilor, am tot primit turiști, fie că veneau din străinătate, fie din România. Cert e că, dacă vor să ajungă la Brodina, suntem penultima comună la granița cu Ucraina, în județul Suceava."
Ați ascultat o rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved