Jurnal românesc - 13.07.2023

România şi-a îndeplinit obiectivele stabilite pentru summit-ul de la Vilnius, unde s-a făcut un pas decisiv în direcţia consolidării Alianţei, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summitul anual al NATO. Șeful statului a amintit că adoptarea noilor planuri de apărare ale NATO oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic la Marea Neagră și arată că Alianţa are un răspuns pentru orice ameninţare de securitate care ar afecta Bucureștiul. În cadrul summit-ului, Klaus Iohannis a mulțumit tuturor aliaţilor prezenţi în România pentru contribuţiile lor şi a salutat anunţul Spaniei de a disloca militari aici. Totodată, a reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova. El a anunţat o nouă contribuţie financiară pentru Chişinău, pe care România o va transfera la fondul voluntar NATO, dedicat acestui stat. Cât privește războiul din țara vecină, Klaus Iohannis a susţinut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei şi a subliniat că România îi va oferi sprijin atât timp cât va fi necesar, până când Kievul va câştiga războiul.

Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării Bucurestiului la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi pentru, 57 împotrivă şi 42 de abţineri. Proiectul de rezoluţie îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile neaderării pentru România şi Bulgaria şi să analizeze opţiunile privind mecanismele de compensare financiară. Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, in consiliul JAI, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus. Cancelarul austriac Karl Nehammer a motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara sa despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria, date contrazise însă de autoritățile de la București. La rândul său, Olanda a precizat că susține aderarea României, dar nu la pachet cu Bulgaria.

Avram Iancu anunță că va înota pentru a susține aderarea României la spațiul Schengen. Bibliotecarul din Petroşani va pleca duminică, 16 iulie, într-o cursă pe întreg cursul fluviului Rin. Va fi o provocare de 35 de zile prin care şi-a propus să sprijine, prin mijloacele sale, aderarea României la spaţiul de liberă circulație. Avram Iancu va înota cei peste o mie de km ai fluviului fără costum de neopren sau alte elemente ajutătoare, la fel ca atunci când a devenit primul om din lume care a reuşit să străbată fluviul Dunărea doar prin forţa braţelor. Startul va fi dat duminică, de la podul vechi din Konstanz (Germania). Evoluţia înotătorului va putea fi urmărită pe un sistem modern de livetracker. Aşa cum fluviile străbat ţările şi continentele fără să ţină cont de graniţe, tot aşa îmi doresc ca milioane de români să circule liber de la Marea Nordului până la Marea Neagră, a declarat Avram Iancu.

American Councils for International Education invită studenţii, masteranzii şi doctoranzii cetăţeni români, cu vârsta între 20 şi 27 de ani, să candideze pentru a participa la Programul Elie Wiesel Study Tour, ce se va desfăşura în perioada 27 august - 9 septembrie. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, cei interesaţi se pot înscrie online până pe 23 iulie, iar organizatorii vor selecta 15 participanţi, în urma evaluării dosarului. Programul, aflat la cea de-a şasea ediţie, îşi propune să ofere studenţilor interesaţi de tematica drepturilor omului şi de istoria Holocaustului ocazia de a înţelege mai multe despre aceste subiecte şi de a-și aprofunda cunoştinţele. După finalizarea programului, fiecare dintre cei 15 participanţi trebuie să organizeze o activitate de diseminare pe tematica programului.

Salvaţi Copiii România organizează, în perioada iulie - august, tabere în zonele Păltiniş - Sibiu şi Zărneşti - Braşov pentru 1.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în alte state şi care sunt incluşi în programele de suport ale organizaţiei. Potrivit unui comunicat, taberele se înscriu în seria demersurilor recreative şi de socializare din programele de suport ale organizaţiei, care au rolul, pe de o parte, de a ocupa timpul liber al copiilor cu activităţi relevante şi, pe de altă parte, de a preveni izolarea socială şi înstrăinarea acestora. Datele unui studiu naţional realizat de Salvaţi Copiii România la finalul anului trecut arată că aproape 14% dintre copiii români care au vârste de până la 17 ani au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an.