Ministerul de Finanţe de la București a pus în dezbatere publică măsurile fiscal-bugetare pentru care Executivul îşi va angaja răspunderea în Parlament.
De la 1 octombrie, în România ar urma să intre în vigoare noi măsuri fiscale, puse în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, după luni de discuții pe această temă. Autorităţile speră să reducă, astfel, deficitul bugetar şi să elimine riscul de a pierde fonduri europene de miliarde de euro. Se prevede, între altele, un impozit de 1% pe cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii care au venituri până în 60.000 euro pe an şi de 3%, dacă depăşesc această sumă. Marile companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1%. Acelaşi impozit de 1% va fi aplicat şi băncilor. În domeniul IT, se va păstra scutirea de impozit doar pentru angajații cu venituri sub 10.000 lei (circa 2 mii de euro) şi se reintroduce plata asigurărilor de sănătate în agricultură, construcţii şi industria alimentară, de care lucrătorii din aceste domenii erau scutiți. Valoarea tichetelor de vacanţă se majorează, dar vor fi acordate doar angajaţilor din sistemul bugetar cu venituri sub 8.000 lei net (1.600 de euro), iar sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare va fi plafonat.
Taxa pe valoarea adăugată va creşte de la 5 la 9% pentru locuinţe și panouri fotovoltaice. De asemenea, se revine la cota standard de 19% în cazul alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr. Cota de 5% TVA se păstrează pentru lemne de foc, energie termică, manuale şcolare, cărţi şi accesul la obiective turistice sau evenimente culturale. Pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 euro şi maşinile peste 75.000 euro se va aplica o taxă de 0,3% pentru diferenţa dintre aceste plafoane şi valoarea bunului. Se are în vedere diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de secretar de stat, desfiinţarea posturilor vacante şi limitarea posturilor de conducere atât în aparatul public, cât şi în instituţiile autonome cu capital de stat. Pentru a intra în vigoare, actul normativ ce cuprinde măsurile fiscale amintite urmează să fie aprobat de Guvern, apoi Cabinetul de coaliție PSD-PNL îşi va angaja răspundereapentru el în Parlament. În termen de trei zile după prezentarea în Legislativ a documentului, poate fi depusă o moţiune de cenzură, iar dacă aceasta trece, Guvernul este automat demis. Opoziţia susţine că modificările fiscale propuse vor avea efecte negative asupra economiei, antreprenorilor şi profesiilor liberale, de aceea USR a anunțat că poartă, deja, discuţii cu forţele democratice din Parlament pentru iniţierea unei moţiuni. Teoretic, șansele ca ea să treacă sunt nule, însă, practic, nimic nu este imposibil. Cum, în 2024, în România vor avea loc toate scrutinele electorale posibile - local, parlamentar, europarlamentar și prezidențial - miza unui succes este uriașă. După cum și eșecul, atât pentru Putere, cât și pentru Opoziție, este la fel de periculos!
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved