Noi reguli pentru recrutarea muncitorilor străini
În decembrie, Guvernul a pus în transparență decizională un proiect de lege privind accesul și șederea muncitorilor migranți. Patronatele importatorilor forței de muncă consideră unele prevederi propun măsuri excesive privind agențiile de recrutare.
Iulia Hau, 07.01.2026, 17:30
Guvernul României a publicat proiectul unei Ordonanțe de Urgență care să reglementeze mai strict procesul prin care străinii sunt aduși, plasați și încadrați pe piața muncii din România. Conform declarațiilor oficiale ale ministrului muncii, Florin Manole, unul dintre scopurile urmărite este reducerea riscului de trafic de persoane:
“E nevoie de o reglementare mai mare, care să ne ferească de trafic de persoane, pentru că se întâmplă asta în unele cazuri, oameni care sunt exploatați, oameni care sunt aduși din Asia de Sud-Est și care nu își cunosc drepturile, au probleme de cunoaștere, evident, a limbii române sau a limbii engleze și care sunt de aceea mai vulnerabili. Avem nevoie de recrutori, de agenții care să fie mai atent monitorizate și mai responsabile în demersurile lor“.
Această propunere are meritul de a fi primul cadru legal care reglementează explicit și autorizează activitatea agențiilor de plasare de forță de muncă străină. Așa cum au arătat-o investigații jurnalistice, vidul legislativ a fost folosit de agenții și agenți suspectați de trafic de persoane și exploatare prin muncă.
Pe lângă modificări masive ce țin de procesele de recrutare și plasare, legea propune posibilitatea de prelungire a dreptului de ședere prin muncă pentru străini aflați în prezent în ședere ilegală, care nu au primit o decizie de returnare.
Patronatul Importatorilor Forței de Muncă a formulat amendamente prin care solicită revizuirea unora dintre obligațiile impuse agențiilor. Elena Panţiru, vicepreședinta organizației susține:
“Legiuitorii au pornit de la faptul că noi, firmele de plasare, facem selecția. Nu, noi niciodată nu facem selecție. Întotdeauna angajatorul este cel care își alege persoanele potrivite pentru ceea ce are el nevoie. Nici măcar cred că o preselecție nu facem. Noi întotdeauna însoțim angajatorul în țara de origine a străinului, asigurăm toată logistica pentru testare. […] selecția este atributul angajatorului și doar a lui“.
O altă reglementare problematică din punctul de vedere al Patronatului este condiția ca angajările să corespundă profesiilor regăsite într-o listă a ocupațiilor deficitare, publicată de Agenția de Ocupare a Forței de Muncă și Institutul de Statistică, actualizată la șase luni. Experta susține că procesul de selecție, pregătire a documentelor, de obținere a vizei durează, de obicei, mai mult de șase luni. Dacă ocupația pentru care s-au făcut demersurile de aducere a străinului nu se mai află pe listă după actualizarea bianuală, atunci el nu ar mai putea fi adus. Acestea nu sunt singurele critici aduse :
“În această ordonanță, noi, agențiile de plasare, care suntem societăți comerciale până la urmă, avem obligația de a verifica angajatorii pentru care noi aducem străini, atât la locul de muncă cât și la locul de cazare. Este foarte explicită această normă, adică nu lasă loc de îndoieli, lucru care nu cred că este benefic nici pentru noi, nici pentru angajator, nici pentru străini, nici pentru nimeni. Noi ne transformăm în niște jandarmi și trebuie să mergem să pârâm după ce vedem că angajatorul încalcă obligațiile pe care și le-a asumat printr-un contract sau că locul de cazare nu este conform. Deci ale cui interese le reprezint eu? Ce fac eu de fapt?“
Elena Panţiru susține că agențiile nu au nici pregătirea, nici resursele pentru a desfășura asemenea controale. De asemenea, mai critică prevederea prin care agențiilor li se poate revoca autorizația sau executa parte din depozitul de 200.000 de euro pe care sunt nevoite să îl depună pentru a obține autorizarea din motive asupra cărora nu au niciun control.
“Adică, depozitul este executat atât pentru fapte ale noastre, cât și pentru fapte care nu țin de noi, pentru fapte ale străinilor, de exemplu. Dacă un străin pică… cred că, la ultima modificare pe care au introdus-o în acest proiect cred că 10 sau 20%, știu că au făcut niște modificări, care pică la interviul de la ambasadă (care este un act ținut între străini și personalul secției consulare), dacă nu este acceptat la acest interviu de viză, este sancționată agenția. Dacă străinul părăsește locul de muncă, locul de cazare și merge în orice țară europeană, deși noi facem campanii de informare și le spunem foarte clar că au dreptul de vizită, dar nu au drept de muncă, nu au drept de ședere acolo mai mult de 30 de zile, tot agenția este sancționată, deși eu poate nu am știut nimic de acel străin, decât atunci când mă anunță pe mine angajatorul că a lipsit de la serviciu nemotivat și atunci eu îmi dau seama că el a plecat în altă parte“.
Pe de altă parte, Patronatul Importatorilor Forței de Muncă laudă decizia Guvernului României şi a Ministerului Muncii de a aproba noul contingent pe 2026, de 90.000 de noi muncitori admiși pe piața muncii, încă de la 1 ianuarie. În comparație, contingentul de anul trecut a fost operaționalizat abia la 16 ianuarie, ceea ce a dus la numeroase respingeri de dosare. De asemenea, Guvernul a propus ca acest număr să fie flexibil, cu posibilitatea de a fi suplimentat pe parcursul anului prin proceduri simple.
