Schimbări importante pe piața românească a muncii

Chiar dacă românii au prioritate pe piața națională a muncii, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.

Roxana Vasile, 29.04.2026, 15:14

În ultimii 10 ani, numărul lucrătorilor străini nou admiși pe piața muncii din România a crescut semnificativ, de la 5.500 în 2015 și 2016, la aproximativ 100.000 anual în perioada 2022-2025. Pentru acest an, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini. Să mai precizăm și că, în trecut, așa-ziși muncitori din state terțe aduși în România au ajuns, ulterior, în alte țări, în speță occidentale, ale Uniunii Europene, ceea ce a generat costuri ridicate pentru statul român inclusiv pentru repatriere, dar și probleme în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.

Or, în acest context, Guvernul de la București a adoptat, recent, o ordonanță de urgență privind accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România, prin care se are în vedere combaterea migraţiei ilegale. În același timp, noul cadru legislativ oferă o protecție mai mare acestor lucrători, date fiind unele situații când au fost obligați să plătească comisioane ilegale, nu și-au primit salariile sau au fost supuși unor presiuni. Este avută în vedere, nu în ultimul rând, protejarea intereselor angajatorilor și lucrătorilor români.

Astfel, printre cele mai importante prevederi ale ordonanței se numără instituirea unui mecanism de protecție sub forma unei garanţii obligatorii pentru agenţiile de plasare de 75.000 de euro pentru 250 de lucrători aduşi. Cu detalii, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu:

ʺVa fi instituit un depozit financiar – un mecanism de protecţie preventivă obligatorie care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflaţi în situaţii de risc şi executării amenzilor contravenţionale aplicate agenţiilor de plasare care nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale; standardizarea contractelor şi instituirea principiului ‘angajatorul plăteşte’, prin care se interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanţii, depozite de la lucrători. Ne aliniem, astfel, şi la standardele OCDE.ʺ

Totodată, va fi creată o platformă unică naţională (workinromania.gov.ro) prin care executivul va gestiona transparent, sigur şi digitalizat accesul lucrătorilor străini. Va fi introdusă și o listă a ocupaţiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern şi actualizată semestrial pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutului Naţional de Statistică şi a consultării partenerilor sociali. Purtătoarea de cuvânt a explicat că angajatorii care doresc să încadreze în muncă lucrători străini vor trebui să se înregistreze în platforma electronică. În acest fel, se va reduce riscul concurenţei neloiale şi al abuzului pe piaţa muncii. Ioana Dogioiu:

ʺEste un câştig important şi pentru cetăţenii români, pentru că acest mecanism nou aşează explicit recrutarea de lucrători străini în raport cu nevoile reale ale economiei şi cu protejarea forţei de muncă. Exceptând anumite zone înalt calificate, procedurile de angajare pot fi iniţiate doar pentru ocupaţiile care vor fi incluse în acea listă a ocupaţiilor deficitare. Deci, principiul este că locurile de muncă trebuie ocupate cu prioritate de lucrători disponibili în ţară, pe piaţa internă, iar apelul la forţa de muncă din exterior se face justificat şi controlat.ʺ

De altfel, anterior adoptării acestei ordonanțe de urgență privind lucrătorii străini, guvernul adoptase o alta care să modifice Legea şomajului şi care să introducă o primă de stabilitate pentru tinerii români fără loc de muncă. Mai precis, cei care îşi găsesc primul serviciu cu contract pe perioadă nedeterminată pot primi până la 27.000 de lei (echivalentul a 5.400 de euro), acordaţi timp de 2 ani, neimpozabili, dacă îşi păstrează acel loc de muncă – 1.000 de lei pe lună în primul an şi 1.250 de lei în al doilea. Dacă cineva va încerca să fenteze sistemul, va trebui să restituie toţi banii pe care i-a încasat.

Fostul ministru social-democrat al Muncii, Florin Manole, spune că această măsură anticipează un proiect european de aproape 170 de milioane de euro, care va da posibilitatea sprijinirii a peste 28.000 de tineri.

ʺAcest sprijin pe care îl putem acorda şi îl vom acorda are şi o condiţionalitate, aceea ca, după ce se termină perioada de subvenţionare, adică cele 24 de luni, angajatorul să-l mai menţină obligatoriu cel putin 12 luni, în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Aşadar, tinerii care au terminat studii, fie că e vorba de cele liceale, fie că e vorba de cele universitare şi care n-au lucrat niciodată şi care întâlnesc în fiecare zi în care îşi caută un loc de muncă întrebarea ʹdar ce experienţă aveţi?ʹ şi evident nu pot să fi avut experienţă, pentru că au fost în şcoală, vor căpăta cel puţin trei ani de experienţă, vor deprinde o sumă întreagă de noi abilităţi…ʺ

Acest proiect este complementar cu un altul care se referă la peste 280.000 de persoane fără, vreodată, un loc de muncă, şomeri greu angajabili, persoane aflate în marginea societăţii din punct de vedere al accesului la servicii şi, deci, şi la ocupare, şi cu un alt proiect care se va adresa românilor din tot ruralul românesc.

Totuși, ar spune unii, mulţi angajatori români preferă să aducă muncitori din Asia în locul angajării şomerilor de acasă. Nu sunt suficient de atractive măsurile luate în sprijinul acestora? Iarăși, Florin Manole:

ʺE un mix de situaţii. Pe de o parte, noi avem totuşi, din păcate, o mare parte a forţei de muncă plecată în străinătate. Pe de altă parte, pentru lucrătorii din Asia de Sud-Est, nu ştiu dacă aţi văzut, de cele mai multe ori locuiesc patru, cinci într-o cameră, au familiile la ei acasă, acolo unde nivelul de trai este mult mai scăzut…. Uneori, nu mereu, nu vreau să generalizez, am găsit lucrători din străinătate abuzaţi în România, în sensul că drepturile lor nu erau respectate, că nu aveau toate prevederile contractuale respectate şi Inspecţia Muncii a dat, deseori, sancţiunile corecte pentru astfel de încălcări. Deci, există şi percepţia că lucrătorii străini sunt ceva mai vulnerabili.ʺ

Or, autoritățile române vor ca oricine lucrează și își plătește corect taxele în România să fie respectat, indiferent de naţionalitate. Chiar dacă pe piața autohtonă a muncii românii au prioritate, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.