Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Mămăligă cu brânză sau cu „de toate”

Mămăliga este considerată un preparat tradiţional românesc, înlocuind pâinea în zonele rurale sărace sau la stânile de pajiştile montane, unde nu erau condiţii pentru coacerea pâinii. O găsim, sub diferite denumiri în Balcani şi în zona geografică a României, dar şi în Italia sau în ţări din America de Sud. Combinată cu brânză, cu carne sau cu legume, mămăliga apare în multe preparate ale gastronomiei româneşti.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Mămăligă (Foto: Roberto Sorin / Unsplash)
Mămăligă (Foto: Roberto Sorin / Unsplash)

, 29.05.2026, 15:15

Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea porumbului din America și cultivarea acestuia în Europa. Atracția românilor pentru mămăligă a avut, se pare, un substrat psihologic. Aflați sub dominație otomană și obligați să plătească biruri în cereale și vite, românii au început să cultive porumb pe care turcii nu îl vroiau. Tot la fel, în loc de vite, populația autohtonă a preferat să crească porci. Cuvântul „mămăligă” și forme apropiate acestuia le întâlnim în tot spațiul balcanic, în limba română fiind utilizat și în expresii. „A pune de mămăligă” înseamnă în sens propriu a pune apa la fiert, însă, folosită în alt context înseamnă „a încurca lucrurile”, „a greși”, „a nu putea ieși dintr-o situație grea sau dintr-o încurcătură”.

În mod tradițional, mămăliga este pregătită într-un vas de fontă de formă rotundă, denumit ceaun, din făină de porumb pe care o fierbem în apă cu puțină sare. Preparată ca la țară unde a fost un înlocuitor al pâinii, mămăliga este mai densă decât echivalentul italian al acesteia, polenta, putând fi tăiată în bucăți asemenea unei pâini. Când este servită cu alte preparate, mămăliga poate fi mai moale, având consistența unui terci. Unul dintre cele mai populare preparate, servit ca aperitiv, este mămăliga cu brânză și smântână. Se folosește jumătate de kg de mălai, jumătate de kg de brânză telemea și un sfert de kg de smântână. Brânza se porționează și se taie în feliuțe subțiri, se așază în farfurii, iar peste ea se toarnă småntåna. Se face o mămăligă ceva mai moale, care se servește alături, fierbinte.

Fiind mai uşor de preparat decât pâinea, mămăliga face parte din meniul păstorilor aflaţi, în timpul verii, cu turmele pe pajiştile montane. Mămăliga poate fi combinată cu brânză de burduf, rezultând aşa-numitul bulz, care se află, sub diferite denumiri, în meniul unor restaurante din România. Există mai multe tipuri de bulz, cu diferite denumiri, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi, sub forma unei rulade sau a unei găluşti de dimensiuni mai mari. Sub forma unei bile de mămăligă umplută cu brânză de burduf, poate fi copt în cuptor sau pus direct pe jar, caz în care este numit „bulz ciobănesc”.

În România există un mare număr de restaurante de tip „street food” unde se servesc preparate orientale precum kebap sau șaorma, servite cu legume mărunțite și cu sosuri, comanda fiind „șaorma cu de toate”. La fel, și mămăliga poate fi servită „cu de toate”, dar într-un sens mult mai larg, adică cu legume, cu lapte, cu brânză, cu ouă, cu cârnați sau cu carne afumată. Astfel, facem o mămăligă de consistență medie, după care luăm o parte din ea şi întindem un strat subţire, într-un vas. Peste acesta aşternem un strat de brânză de burduf, după care întindem un alt strat de mămăligă. Brânza de burduf poate fi amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga rondele de cârnaţi semiafumați sau afumați sau mici bucăţi de şuncă. Lăsăm vasul în cuptor circa 20 de minute, după care putem sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. Mai lăsăm circa 10 minute, după care scoatem vasul din cuptor, porţionăm, iar preparatul căruia i se spune tot bulz, poate fi servit imediat.

O altă rețetă este mămăliga cu jumări, ouă și verdețuri. Facem o omletă în care punem câteva jumări de porc, adăugând, de asemenea, puțină ceapă sau ceapă verde, tocată mărunt, câteva fire de mărar și câteva frunze de pătrunjel, de asemenea, tocate mărunt. Dar unde este mămăliga? Sub omleta porţionată, care este servită pe o felie de mămăligă ceva mai tare.

RadioRomaniaInternational · Secretele bucătăriei românești 29.05.2026
foto: pixabay.com@ tobrother
Secretele bucătăriei românești vineri, 12 iunie 2026

Supă de mazăre cu cartofi noi

Originară din Asia, mazărea a fost cultivată de greci şi romani în sudul Europei, răspândindu-se apoi pe tot continentul. În spaţiul...

Supă de mazăre cu cartofi noi
Prăjitură cu cireșe (foto: pixabay.com)
Secretele bucătăriei românești vineri, 05 iunie 2026

Prăjitură de cireşe

Au apărut cireşele, astfel încât vă oferim o sugestie pentru un desert specific. Avem nevoie de circa un sfert de kg de făină, de 100 de grame...

Prăjitură de cireşe
Tocan de oaie / Foto: Ștefan Baciu, RRI

Mâncăruri din Oltenia

Dacă este ceva care să se identifice cu zestrea gastronomică a Olteniei, atunci acela este prazul (leek – engleză; poireau – franceză,...

Mâncăruri din Oltenia
Friganele (Foto: pixabay.com)

Puricei și friganele

Risipa de alimente înseamnă aruncarea hranei comestibile pe întregul lanț, de la producție la consumul casnic care, în zilele noastre...

Puricei și friganele

Covrigi

Este greu de scris o istorie a covrigului, însă acesta este răspândit în Balcani și în Orientul Mijlociu, iar din această perspectivă s-ar...

Covrigi

De la Armindeni la 1 Mai

La 1 Mai este marcată Ziua Internaţională a Muncii şi tot în această zi în România este sărbătoarea de Armindeni. În această zi era...

De la Armindeni la 1 Mai
Secretele bucătăriei românești vineri, 24 aprilie 2026

Ostropel de pui

Mâncărurile cu carne de pui sunt asimilate gastronomiei româneşti deoarece altădată erau pregătite rapid de oamenii care ieşeau la muncile...

Ostropel de pui
Secretele bucătăriei românești vineri, 17 aprilie 2026

Mâncăruri cu ștevie

Ştevia este o plantă perenă, cu frunze mari și alungite, foarte răspândită în România, care crește în mod spontan în grădinile...

Mâncăruri cu ștevie

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company