Istoricul Constantin Kirițescu
Primul război mondial sau Marele Război a fost o perioadă în care lumea a ales să se elibereze de frustrări în cel mai violent mod.
Steliu Lambru, 10.04.2022, 16:42
Primul război mondial sau Marele Război a fost o perioadă în care lumea a ales să se elibereze de frustrări în cel mai violent mod. Istoricii au stabilit că aproximativ 10 milioane de morți s-au înregistrat în cei patru ani de conflict armat ca efect al operațiunilor militare. Despre acei ani s-a scris mult și în multe tipuri de text: de ficțiune literară, de analiză istorică și politico-militară, de mobilizare militantă pentru ajutorarea invalizilor, de lecție moralizatoare. Multe succese de librărie s-au înregistrat datorită măiestriei de care au dat dovadă autorii în redarea cumplitelor realități de pe front și din spatele acestuia.
Publicistica română nu a făcut nici ea excepție, romane precum ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, ”Opera de asistență și reeducație a invalizilor de război din România” de doctorul ortoped Ion Ghiulamila și texte pacifiste și memorii prin care războiul era blamat au beneficiat de recepție mai mult decât pozitivă. Cartea de istorie cu cel mai mare succes a fost ”Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919” îndelung folosită de cei care au scris despre Marele Război.
Un detaliu suprinzător despre Kirițescu și cartea sa de istorie este acela că autorul nu a fost istoric propriu-zis. S-a născut pe 3 septembrie 1876 la București și a decedat tot acolo pe 12 august 1965, la vârsta de 88 de ani. În viața sa a fost martor a două mari schimbări de viziune asupra lumii, în 1918 și 1945. S-a născut și a fost educat în România construită de primul monarh, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, în a doua jumătate a secolului al 19-lea. A participat la triumful nașterii României Mari sub al doilea rege Ferdinand I din anul 1918. Și a văzut prăbușirea democrației sub loviturile aplicate de regimul comunist susținut de Uniunea Sovietică după 1945. Kirițescu a fost zoolog, cu doctorat obținut în științele naturii, și profesor la reputatul liceu Sfântu Sava din București.
El este cel care a deschis drumul cercetării șerpilor și reptilelor, în general, și al amfibienilor în România. În acest sens, a scris volumul ”Cercetări asupra faunei herpetologice a României” și a descoperit existența unui șarpe rar denumit ”boa de nisip” sau Eryx jaculus care trăiește în împrejurimile orașului dunărean Cernavodă din Dobrogea. De asemenea, este descoperitorul unei variante de triton denumită Triturus dobrogicus care trăiește tot în Dobrogea, în sud-estul României. Mare pasionat de istorie și publicist, a realizat în scris portretele unor oameni și locuri. S-a ocupat de școala românească și de educație fiind reprezentant al României la Liga Națiunilor, strămoșul ONU de astăzi, pentru educație.
”Istoria războiului pentru întregirea României, 1916-1919”, titlul care l-a făcut celebru pe Constantin Kirițescu, este o carte consistentă, apărută în două și trei volume în trei ediții. Prima a fost cea din 1922-1923, aproape imediat după terminarea războiului, iar a doua a apărut în anii 1925-1927. Ultima ediție a fost cea din anul de grație 1989. Profesorul și economistul Costin Kirițescu a fost intervievat de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în 1994 și își amintea despre succesul cărții tatălui său:
”Cartea a apărut întâi în două volume, ulterior a a mai fost nevoie de o a doua ediţie şi această ediţie a fost revăzută, actualizată şi lărgită şi a cuprins trei volume. Asta denotă şi perseverenţa autorului, pentru că nu era simplu pentru un autor care nici măcar nu a făcuse războiul deoarece fusese handicapat şi scutit de serviciul militar. Însă cu relaţiile pe care le-a avut şi cu literatura imensă pe care a parcurs-o el, ca simplu cetăţean, a reuşit această carte care se pare că este o carte de referinţă.”
A treia ediție a apărut în 1989, ultimul an de existență a regimului comunist, an în care cenzura era foarte dură. Costin Kirițescu: ”Eu lucram la Ministerul Finanţelor şi, la un moment dat, a venit cineva din partea Comitetului Central al PCR care a vrut să se informeze dacă cumva este posibilă o a treia ediţie a acestei cărţi. Eu, bineînţeles, că am răspuns afirmativ şi aceasta a fost începutul unei adevărate tragi-comedii. Elena Ceauşescu a aflat de acest proiect de reeditare a cărţii. L-a chemat pe secretarul care răspundea de ştiinţele istorice şi când a auzit că efectiv există acest proiect i-a dat cu călimara în cap. După o serie de tergiversări şi de amânări, pe un pretext sau altul, a treia ediţie a istoriei războiului a apărut în toamna lui 1989. Ediţia a treia este o ediţie completată, adnotată de tatăl meu. Intervenţiile mele au fost câteva cuvinte care au jenat partidul şi m-au rugat să le şterg. Atâta tot.”
Constantin Kirițescu a fost profesor de zoologie și mare amator de istorie. Însă a scris una dintre cele mai de succes cărți de istorie din știința istoriografică română.
