Coloana fără sfârșit a eroilor

Cea mai cunoscută operă a marelui sculptor Constantin Brâncuși este Coloana fără sfârșit, împreună cu Poarta sărutului, Aleea scaunelor și Masa tăcerii parte a ansamblului aflat în orașul Târgu Jiu.

Steliu Lambru, 26.02.2023, 10:11

Cea mai cunoscută operă a marelui sculptor Constantin
Brâncuși este Coloana fără sfârșit, împreună cu Poarta sărutului, Aleea
scaunelor și Masa tăcerii parte a ansamblului aflat în orașul Târgu Jiu.
Impresionantului monument de 30 de metri i s-au dat multe interpretări. Însă
semnificația sa cea mai puternică este că reprezintă o ofrandă adusă eroilor
căzuți în primul război mondial, între 1916 și 1919. Marele Brâncuși a omagiat
sacrificiul acelor oameni obișnuiți printr-o operă fără egal, universală.

Profesorul Adrian Tudor de la Universitatea din Târgu Jiu a fost unul dintre
cei care s-a implicat în restaurarea și protejarea coloanei în anii 2000. Și el
a ținut să remarce legătura directă dintre coloana brâncușiană și cei care au
căzut pentru ideile din primul război mondial.

Toți specialiștii, criticii de artă, consideră Coloana
fără sfârșit, Coloana Infinitului cum o cunoaștem noi în termenul popular, sinteza
creației, testamentul creației lui Brâncuși. Criticul de artă Ion Pogorilovschi
spunea că, privită din orice unghi, coloana ne arată o altă operă a lui
Brâncuși. Dacă privim forța unui romboid, a unui modul, vedem pieptul Păsării
măiastre. Dacă privim dintr-un alt unghi, vedem parte din Cocoșul lui Brâncuși,
o altă operă pe care Brâncuși a dorit-o a fi expusă în aer liber chiar la
Paris, în fața actualului sediu UNESCO. Coloana de la Târgu Jiu este singura
care se ridică la cer acasă la Brâncuși. Așa spunea și el: așa a vrut bunul
Dumnezeu, ca singura coloană să o ridic acasă, la Târgu Jiu. Mai cioplise în
lemn, este adevărat. La Paris sunt expuse, la Centrul Pompidou, din atelierul
său, alte ipoteze ale coloanei, dar ele sunt din lemn. Mai ridicase o coloană
lângă Paris în curtea unui foarte bun prieten, înaltă cam de 9 metri, care
ulterior a fost dată jos chiar de Brâncuși și readusă în atelierul său. O
regăsim acuma expusă la Centrul Pompidou.

Istoria coloanei începea la sfârșitul
anilor 1930. Comemorarea a două decenii de la sfârșitul Marelui Război a făcut
ca România să primească acea operă unică.

Adrian Tudor a rememorat episodul
eroic al oamenilor din Gorj din 1916 de la care a pornit ideea monumentului. Brâncuși a fost invitat la Târgu
Jiu să ridice o operă în cinstea eroilor din Bătălia de la Jiu. 14 octombrie
este ziua care decide soarta războiului. Sunt două evenimente care marchează
ziua de 14, cel mai important fiind Bătălia de la Podu Jiului unde civilii
orașului, bătrânii, femeile, copiii care au rămas în oraș și cercetașii, sub
comanda comisarului de poliție Popilian, au apărat podul. Jiul a reprezentat,
pe firul său până în munte, o linie de apărare. Chiar ziarul Times, ulterior,
vorbește despre victoria românilor care în 14 octombrie au oprit intrarea
armatei germane în Gorj și, mai departe, în Târgu Jiu. Constantin Brâncuși este
invitat de doamna Aretia Tătărăscu, soția primului ministru Gheorghe Tătărăscu
și președintă a Ligii Femeilor Române, care fusese invitată la Târgu Jiu să
ridice un monument. Îi fusese recomandat Constantin Brâncuși de către un alt
artist celebru al României, doamna Milița Petrașcu. Ea ne-a lăsat mausoleul Ecaterinei
Teodoroiu, la Târgu Jiu, acolo unde este înmormântată eroina. Brâncuși acceptă,
dar pune condiția să fie lăsat să creeze liber un monument pe care l-ar dori
el, în cinstea eroilor.

Și spiritul liber al lui Brâncuși
transformă ideea în materie.

Adrian Tudor: În 1937, în primăvară, vine la Târgu Jiu împreună cu inginerul gorjean Ștefan
Georgescu. Vede Târgu Jiul și caută anumite locuri unde ar putea fi amplasată Coloana.
Alege amplasamentul actual la marginea orașului, în acel moment, acum orașul
s-a dezvoltat, era un loc căruia Brâncuși îi spunea Târgul de fân. Într-adevăr,
aici se ținea un târg de animale și erau clăi de fân. Face o fotografie locului
și pe fotografia respectivă desenează cu penița coloana. Și avem, iată,
certificatul de naștere al coloanei. Pornind de la ideea coloanei, în 1937 este
turnat stâlpul interior la Reșița. Modulele sunt turnate la uzinele din
Petroșani, stâlpul fiind din oțel și modulele fiind din din fontă. Sunt aduse
la Târgu Jiu și coloana este ansamblată în 1937 perioada octombrie-noiembrie.

Dar în acest timp Brâncuși deja luase
hotărârea să facă ceva mult mai măreț, să facă o Cale a Eroilor care să
exprime ceva li mai grandios: formarea României Mari. Va fi o operă operă care
începea de la Jiu, de la Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului
cu două bănci laterale, Biserica Sfinții Apostoli, prin altarul căreia trece
axa imaginară a Căii Eroilor și care se termină la Coloană. Toate împreună formează
un drum inițiatic de un kilometru și 300 de metri între două parcuri. Coloana
fără sfârșit, a cărei denumire originală a fost Coloana recunoștinței fără
sfârșit, este apogeul unei generații care îndrepta ce credea că era greșit și
pe care îl oferea posterității.