Arheologia în România

Arheologia încearcă să descifreze modul de viață, credințele și obiceiurile vremurilor trecute prin studierea urmelor care s-au păstrat până în prezent. Arheologia în România a fost și este susținută de către instituții și programe, una dintre cele mai importante instituții care susțin și promovează arheologia fiind Muzeul Național de Istorie a României.

Ion Puican, 22.06.2025, 12:42

Arheologia este știința care studiază trecutul uman prin recuperarea și analiza culturii materiale și a datelor de mediu descoperite, cum ar fi artefacte, arhitectură, peisaje culturale, documente. În esență, arheologia încearcă să descifreze modul de viață, credințele și obiceiurile vremurilor trecute prin studierea urmelor care s-au păstrat până în prezent. Arheologia în România a fost și este susținută de către instituții și programe, una dintre cele mai importante instituții care susțin și promovează arheologia fiind Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Chiar de la înființarea acestuia, acum mai bine de jumătate de secol, MNIR a considerat cercetarea arheologică drept o misiune fundamentală și o activitate definitorie pentru evoluția sa. În luna iunie sunt sărbătorite la nivel internațional Zilele Europene ale Arheologiei. Cu această ocazie se readuce în atenția marelui public știința arheologiei, noile descoperiri sau tendințe.

Ovidiu Țentea, arheolog și manager interimar al MNIR ne-a declarat următoarele despre Zilele Europene ale Arheologiei sărbătorite între 13-15 iunie 2025:

„La noi a devenit o tradiție, mai ales în ultimii ani, și pentru arheologi, dar și pentru publicul larg, adică o perioadă de început de vacanță. Săpăturile arheologice sunt în plin. Ele se întrerup, de exemplu, pentru a se celebra aceste zile, care sunt un prilej de a atrage atenția asupra muncii arheologilor, asupra relevanței în societate a proiectelor care se desfășoară, a semnificației și a importanței până la urmă. Pentru că arheologia este dincolo de indiana Jones care este un arhivist, care găsește straturi după straturi, lucrurile în pământ. Și mulți nu se gândesc că arheologia ține și de monumentele care sunt în picioare.”

Despre cum a evoluat arheologia în România și care a fost percepția publică asupra acesteia în ultimele decenii ne vorbește arheologul Ovidiu Țentea, manager interimar MNIR:

„În România, arheologia a evoluat după al Doilea Război Mondial, văzând modelele occidentale în general, iar după revoluție opunându-se oarecum tendințelor progresiste, pentru că nu a conștientizat foarte bine care este valoarea cercetărilor preventive, unde se fac investiții. Adică a fost un mic decalaj. Și atunci și societatea l-a perceput că arheologia blochează dezvoltarea. A evoluat pe două paliere: în primul rând, sarcina asta de a demonstra că nu blocăm dezvoltarea, ci că mergem de multe ori înaintea ei. Și încercând să menținem cât mai mult din proiectele de arheologie sistematică pe șantierele școală și de cercetare fundamentală. Fiind subfinanțate, cronic în ultima vreme, au probleme mari. Cu toate astea, șantierele noastre școală sunt mai multe decât în multe țări din Occident. Tocmai din conservatorismul nostru de a încerca să rezistăm mai mult decât alte profesii. Și pentru că este un domeniu în Europa care e conex istoriei și nu antropologiei culturale. Și atunci bagajul ăsta mai mare emoțional, venit dinspre istorie, să spunem că mărește puțin presiunea, mai ales în ultimii ani, când discursul se împarte între daci și romani, romanizare, valoare culturală.”

Despre cum evoluează arheologia din România la ora actuală din perspectiva Muzeului Național de Istorie a României, Ovidiu Țentea ne declară:

„Eu spun că arheologia preventivă merge bine și foarte bine. Sunteți la Muzeul Național care produce multe venituri proprii care se reinvestesc în cercetarea din muzeu. E o echipă mare, care mai are nevoie încă de câțiva oameni și aceiași oameni sau în mare parte aceiași oameni merg și pe cercetările din siturile mari, unde se pregătesc studenți, viitori arheologi sau istorici sau, de ce nu, doar iubitorii de trecut. În paralel, facem și cele mai mari expoziții care sunt legate de arheologie.”

Ovidiu Țentea a trecut în revistă câteva dintre siturile importante ale României care pot fi vizitate de către publicul larg:

„Un sit care păstrează și brandul de țară este Sarmisegetuza Regia. După aceea este primul oraș al Daciei, Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Deci le-am luat așa de la brand încoace, nu neapărat de la de la importanța științifică. Histria, Callatis, pe care vi-l dau doar pe cele pe care lucrează arheologi de la Muzeul Național de Istorie a României, Micia, Tărtăria, acum coborâm în partea de preistorie, un oraș medieval Caransebeș.”

Arheologia are nevoie de implicarea tinerilor, de specialiști care să se formeze în această disciplină. Astfel, interesul tinerei generații îndreptat către istorie și arheologie este crucial. Managerul interimar al MNIR ne împărtășește opinia sa despre interesul noilor generații în acest domeniu și cum pot accesa informații sau formări în arheologie:

„Tinerii pot să ajungă în principal parcurgând niște filtre de pe social media, unde suntem destul de prezenți. Și în momentul în care doar trebuie să își facă curajul și să ne scrie, suntem la un click distanță și pe treptele muzeului avem o expoziție destul de mare, în care pot să vadă mai mult de 10 situri, să-și culeagă minimul de informație, să-și facă propria căutare și vor da de persoanele care se ocupă, care sunt exact aici. … Îi îndemn să citească cât mai mult, inclusiv revista noastră „Cercetări arheologice”, unde sunt link-uri interesante. …. Și nu au decât să contacteze autorii pe care îi văd și cu siguranță că le vor răspunde.”