Rezultatele muncii au devenit principala motivație pentru români în 2025
Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.
Ion Puican, 11.03.2026, 17:30
Un studiu recent „Indexul Employee Wellbeing” (indexul stării de bine a angajaților), realizat de RoCoach și Novel Research arată o schimbare interesantă în modul în care oamenii privesc munca. Pentru prima dată, sensul și rezultatele muncii au devenit principala sursă de motivație pentru angajați. Aproape 27,5% dintre respondenți spun că sunt motivați de faptul că ceea ce fac are valoare și produce rezultate, depășind importanța salariului și a beneficiilor materiale, care se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 19,3%. Raportul arată că, pe lângă sensul muncii, stabilitatea și autonomia sunt factori importanți pentru implicarea angajaților. Pe de altă parte, principalele surse de demotivare nu țin neapărat de volumul de muncă sau de tehnologie, ci mai ales de relația dintre angajat și organizație. Lipsa recunoașterii, lipsa clarității în decizii sau conflictele interne afectează puternic starea de bine a angajaților. Marian Marcu de la Novel Research ne-a vorbit despre contextul acestui studiu:
„Primul lucru pe care vreau să spun este legat de context. Nicio companie nu există într-un clopot de sticlă și nici angajații nu trăiesc în vid. Trăiesc în România anului 2026. Când un om vine luni dimineață la birou, nu lasă în urmă tot ce s-a întâmplat în weekend. … În analizele noastre, instabilitatea locului de muncă a ieșit ca unul dintre primii 4 factori care epuizează pe oameni și stă umăr la umăr cu volumul prea mare de muncă și presiunea termenelor. Probabil unul dintre cele mai clare lucruri pe care ni le-a arătat studiul este că oamenii sunt extrem de sensibili la corectitudine… Și de unde vine frustrarea? Evident că nu apare din senin. E hrănită zi de zi din ce vedem în spațiul public… Locuință, sănătate, predictibilitatea venitului, toate ar trebui să fie responsabilitatea politicilor publice. Când nu sunt livrate, presiunea cade pe angajator și de acolo direct pe angajat. Iar concluzia mea e simplă: starea de bine la locul de muncă nu se rezolvă doar în organizație, ci se construiește în societate. …”
Mihai Stănescu de la RoCoach ne-a dat explicații despre rezultatele obținute în urma studiului realizat:
„Imaginați-vă o mașină care merge cu viteză bună pe autostradă, însă motorul mașinii e deja foarte încins. Mașina merge, dar dacă te uiți din când în când la temperatură, la un moment dat sigur apare avaria. Cam asta arată și indexul stării de bine al angajaților români pe care l-am făcut începând cu anul trecut. Sistemul pare că funcționează. Angajații muncesc, companiile livrează, rezultatele există. Dar imediat sub suprafață există o tensiune foarte mare. Scorul general este în jur de 70 din 100, ceea ce înseamnă pur și simplu o zonă de echilibru fragil. … Aproximativ unul din patru angajați se află în zona de risc de burnout. Asta nu înseamnă că oamenii nu mai vor să muncească, ba chiar dimpotrivă. Înseamnă că mulți merg înainte cu responsabilitate și cu efort mare, dar uneori fără suficientă energie emoțională în spate. …”
În ceea ce privește epuizarea profesională, sau burnout-ul, studiul arată că unul din patru angajați români a fost la limita acestei stări în 2025. Studiul arată că cele mai frecvente cauze sunt volumul prea mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%) și lipsa echilibrului dintre job și viață personală (16,4%). Ce fel de așteptări și cerințe au angajații din România de la sistem și angajatori? Ne spune Mihai Stănescu:
„… Ce m-a surprins foarte mult este că gradul de pragmatism cu care oamenii definesc starea de bine la muncă. Nu vorbesc despre lucruri spectaculoase sau despre beneficii exotice, ieșite din comun. Vorbesc despre lucruri extrem de simple: claritate, reguli corecte, autonomie și respect. Mulți angajați spun de fapt același lucru, că nu neapărat munca sau cantitatea de muncă e problema. Oamenii sunt obișnuiți cu efortul în România. Problema apare când regulile nu sunt clare, când prioritățile se schimbă de pe o zi pe alta sau când simți că tragi fără să știi în ce direcție. Și aici apare surpriza frumoasă: oamenii nu cer miracole. … … Cer ceva foarte simplu: reguli clare, decizii care să aibă o coerență și oameni care îi ascultă, adică manageri și șefi care ascultă. … Dar când oamenii simt că sistemul nu este echitabil sau că vocea lor personală nu contează, relația începe să se răcească, să se distanțeze.”
Angajații caută ca munca lor să aibă și sens, nu numai beneficii financiare:
„Datele din index arată că tot mai mulți angajați spun că sensul muncii și rezultatele pe care le văd îi motivează mai mult decât salariul. Salariul rămâne important, evident, dar oamenii încep să se întrebe ceva foarte, nu știu cum să zic omenesc: pentru ce depun eu atâta efort? … oamenii din România vor să simtă că munca lor produce chiar ceva real, că ajută pe cineva, ajută un client, dezvoltă un produs, că lasă ceva în urmă. Și cred că aici vedem un semn de maturizare a pieței muncii. …”
Cum apare demotivarea în rândul angajaților români ne spune tot Mihai Stănescu de la RoCoach:
„Ideea cu demotivarea e în felul următor: în multe organizații, demotivarea asta nu vine neapărat din volumul, din câtă muncă se depune. Mai degrabă, ce am găsit noi este că vine din trei lucruri foarte clare. Lipsa de recunoaștere. Lipsa de claritate. Și implicit, conflictele interne…”
Concluzia indexului stării de bine a angajaților din România la final de 2025 arată că pentru tot mai mulți români munca nu mai este doar o sursă de venit, ci trebuie să aibă sens, recunoaștere și un echilibru sănătos cu viața personală.
