Conflicte îngl’iţate la mardzina a Europâl’ei

conflicte îngl’iţate la mardzina a europâl’ei Tineril’i di puţân priste 20 an’i niţe nu au avdzâtâ di găgăuzi si problema găgăuză. În linii mări, sunt turţâ care, de-a lungul a istoril’ei, furâ crăştinaţ şi, fudzinda di-tru Imperiul otoman

Tineril’i di puţân priste 20  an’i niţe nu au avdzâtâ di găgăuzi si problema găgăuză. În linii mări, sunt turţâ care, de-a lungul a istoril’ei, furâ crăştinaţ şi, fudzinda di-tru Imperiul otoman musulman si stabilirâ, după polimulu ruso-turcu di-tru 1806-1812, deci amuşi dauă secole, tru nordul si nord-vestul a Amaril’ei Neagră, cama multu tru sudulu a Basarabil’ei, tora în Ucraina. Cum aestă parte fu decupată, tâl’iatâ, di Stalin si tricută la Ucraina, imediat după ţi Basarabia fu loată din România, pri-tru ultimatumulu di-tru 1940,  avu loc şi unâ divizare a localităţlor locuite di găgăuzi, multe di eale arămânânda în Moldova sovietică di atumţea, Republica Moldova di tora. La bitisita a an’ilor 80, cându perestroika a lu Gorbaciov  permise afirmarea a identitatil’ei naţionalâ, cetăţean’il’i a li Moldovâ, majoritari românofon’i, îşi câftarâ îndreptul la limbă, alfabet si cultură nationale. Diştiptarea a sentimentului national a român’ilor di-tru Moldova, la 50 di an’i di la arupirea a lor di ţara-mamă, nu fu pi placulu, pi chefea, a liderilor sovietiţ care si opusirâ pi toate planurile. Aşi, furâ stimulate şi susţânute, ba că şi produse, unâ serie di tendinţe secesioniste a unor grupuri minoritare di pi teritoriul a Republicâl’ei Moldova. Primil'i care mutarâ cu apofăsire aeste probleme furâ găgăuzil’i, sum coordonarea vizibilă sau ocultă a Moscovâl’ei. Tru marţu 1991, lideril’i secesionisti a găgăuzilor organizarâ un referendum ţi si pronunţă trâ arămânirea tru Uniunea Sovietică, ţi cara că marile imperiu comunistu îsi bâna   dzâlile dit sone. Crearea a unei autonomie găgăuză di cătră autorităţile di la Chisinău feaţirâ ma m’iţ tendinţile secesioniste a găgăuzilor trâ an’i bun’i, ma ghine di dauă dechenii. Problema găgăuză părea sâ aparţână total a istoril’ei sovieticâ, hiinda ma puţân ninca şi di un conflictu îngl’iţat, părea un conflictu încl’is şi agârşit. El fu iaraadus în atenţie tru chirolu di ma nâpoi, cu un multu mare îndrupâmintu rusescu, başi cu fonduri private care  permisirâ organizarea a unui nou referendum, unâ initiativă privată şi extrem di cu mare halat. Niţiun nu mata achicâseaşte hici ţiva ama tută lumea observă că aestă diştiptare la banâ a unei probleme sovieticâ v’ine la ndauâ dzâle după summitulu di la Vilnius în care Republica Moldova si apruche programatic  di Europa iara Ucraina  refuză demersul integrationistu, şi îşi declară optiunea pro-rusă, faptu ţi  aruncă tara în haos. Cripto-sovietiţil’i nu  puturâ sâ l’iartâ a Chisinăului orientarea pro-europeană si muterecu să iaraaprindă foculu a pasiun’ilor nationaliste cu sentimente pro-ruse si cripto-sovietiţe. Ma că ninte cu un cirec di secol lideril’i sovietiţ a găgăuzilor câfta îndreptul la secesiune macă Republica Moldova si reuneaşte cu România, tora caftâ să arămână directu sum aripa a Moscovâl’ei macă ţara a lor, Republica Moldova, si toarnâ tru Europa democratică si dezvoltată. Georgia are si ea ma multe conflicte pi propriulu a l’ei teritoriu, inclusiv problema osetă, cu independentă recunoscută la Moscova. Ma că găgăuzil’i reprezenta unâ istorimâ veacl’e, rezolvată si agârşitâ, Transnistria easte unâ problemă continuă. Tru aţeale chiroluri istoriţe di disparitie a Uniunil’ei Sovietică, tut aţealişi teribile servicii secrete înhiinţate de Stalin  crearâ unâ secesiune a raioanilor estiţe a li Republicâ Moldova, care alumtarâ cu arma întru mână şi cu Armata a XlV rusă, fostă sovietică, contra a tinerilor autorităţ di la Chişinău. Di un cirec di secol, Transnistria duţe unâ banâ independentă, susţânută di Rusia, în afoara a iţe control internaţional. După summitulu di la Vilnius şi cama multu după Curtea Constitutională a Republicâl’ei Moldova  recunoscu că limba oficţală a ţarâl’ei, aţea zburâtâ di majoritatea a cetăţean’ilor moldovean’i, este tamam limba română. Simpla recunoaştire ofiţială a luştui  secret a lu Polichinelle, deadun cu orientarea europeană a Chisinăului, promite reactii din partea a secesioniştilor transnistrean’i, arhiusinda cu stuhinarea a profesorilor a liceului Lucian Blaga di-tru Transnistria, singurulu cu limba di predare română di-tru aestu infern cripto-sovietic. Practica a utilizaril’ei a unor ahtări conflicte decongelate la nivol’e, easte veacl’e şi simplă, tradiţională în spaţiul ţi fu sovietic vârâ chiro ninte. La aţistă mardzină a Uniunil’ei Europeanâ easte nivol’e, şi Ucraina spune clar aestu lucru, ca mesajulu european să hibâ puternic şi determinat, afirmat explicit si fără întârziare.


www.rri.ro
Publicat: 2014-02-10 21:52:00
Vizualizari: 170
TiparesteTipareste