Amintâtoril’i a concursului “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”

amintâtoril’i a concursului “de la ‘drumul vinului’, la ‘drumul voievozilor’” Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional vâ avea până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’ ”. Concursul fu dedicat a judeţului Praho

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, Radio România Internaţional vâ avea  până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei, să participaţ la un concursu di cultură ghenerală cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’ ”. Concursul fu dedicat a judeţului Prahova (sudulu a Româniil’ei) şi fu inspirat di programile di promovare turistică „Drumul fructelor”, „Drumul vinului” şi „Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

 

Concursul vâ diştiptǎ interesulu şi nâ vinirâ 606 răspunsuri corecte! Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi cu alte ocazii la concursurile RRI.

 

Marile Premiu va hibâ  un sejur di 9 dzâle (optu nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 agheazmǎciune 2014, tru judeţulu Prahova, trâ a străbatire traseele turistiţe care au inspiratâ aţist concursu, ama şi trâ vizitare alte atracţii culturale, turistiţe, istoriţe a zonâl’ei.

 

Concursul fu sponsorizat di Hotel Cautis, din Azuga, şi di SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Prahova şi Chentrul Judeţean trâ Conservarea şi Promovarea a Culturâl’ei Tradiţionalâ Prahova.

 

Di-tru emisiunile a noastre, di pi site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook şi Twitter  putut sâ aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.

 

Concursul si încl’ise la 15 marţu. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ avem invitatâ să răspundiţ:

 

- Ţi programe di promovare turistică si deruleadză tru judeţulu Prahova? Răspunsu corect: „Drumul fructelor”, „Drumul vinului” şi „Drumul voievozilor”.

- Care easte reşedinţa a judeţului Prahova? Răspunsu corect: Municipiul Ploieşti.

- Cu ţi reghiune viticolă celebră din Europa ş-u aduţe Podgoria (av’in’ia) Dealu Mare? Răspunsu corect: reghiunea Bordeaux, din Franţa.

- Care suntu resursile naturale principale a judeţului Prahova? Răspunsu corect: Ţeale ma importantile resurse suntu hidrocarburile şi minereurile nimetalifere. Principalile resurse naturale suntu: tiţei şi gaze naturale, lignit, ghips, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.

 

Tora putem sâ derulǎm lista a amintâtorilor.

 

Ţeale 25 di Menţiun’i lâ vinirâ pi îndriptate a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Amela Omerspahic, Bosnia şi Herţegovina, Syed Mohib Ali Shah şi Syeda Mahnoor Khizar, din Pakistan, ambil’i  răspunsirâ a Secţil’ei Francezâ, Iuri Savrilov, din Tadjikistan, şi Alexei Gatzura, din Belarus, ambil’i ascultători a emisiunilor RRI în rusă, Abdel Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk, Libia, Abdelilah Boubchir, Algeria, Mohamad Taher Amri, Tunisia, Adrian Micallef, Luigi Arianiello, Silvia Spacciante, Alessandra Bedendo şi Antonella Zappalà, toţ 5 din Italia, Shan Jinhai, He Xige, Li Xue şi Wu Xuan, toţi 4 din China, Alexis Rocas Ramírez, Venezuela, José Luis Corcuera, Spania, Iván Alain Quispe Vargas, Bolivia, Grant Skinner, Marea Britanie, Henk Poortvleit, Olanda, Sunil Dhungana, din Nepal, Nasir Aziz, Pakistan, şi Mogire Machuki, Kenya, ultimil’i 4 hiinda  ascultători a Secţil’ei Englezâ.                                                                                           

 

Ţeale 20  Premii III lâ vinirâ a ascultătorilor sau a userilor: Naghmouchi Nouari, din Algeria, Boumechaal Farid, Algeria, Kharifi Abdelhamid, din Maroc, toţ 3 ascultători a programilor în franceză, Hubert Smykalla, Germania, Svetlana Shpakovskaya, din Belarus, ascultătoare a emisiun’ilor RRI în rusă, Ben Amer Laid, Algeria, Mohamed Sayyed Abderahim, Egipt, Daniela Verdelli şi Mario Chiesa, ambil’i din Italia, Fred Lu, ascultător a programilor a noastre în chineză, Kang Wenxuan, din China, Vicent Marí Mauricio, Spania, Roberto Carlos Álvarez Galloso, din SUA, care a scris Secţiei Spaniole, Keith A. Simmonds, Marea Britanie, Mustapha Oluwatoyin Hassan, Nigeria, ascultător a emisiunilor în engleză, Mike Caden şi John Rutledge, ambil’i din SUA, Rajendra Kumar şi Mitul Kansal, ambil’i din India, şi Rana Dewan Rafiqul Islam, Bangladesh, ascultător a programelor în engleză.                                                  

 

Naghmouchi Nouari, din Algeria, argumenta răspunsul la concursul RRI: "Escu şi va rămân dipriunâ un ascultător fidel a Secţil’ei Francezâ RRI, programile dvs. sunt multu bune şi graţie a lor am aflatâ multe lucre dispre România. Participaiu la concursu în speranţa cǎ va hiu unulu di mǎril’i aminttori şi va pot sâ cunoscu judeţulu Prahova şi oamien’il’i din ţara a dumnil’ilor a voastre şi si putearim sâ   vizitudzu redacţia a mea preferată - RRI. "

 

Hubert Smykalla, din Germania,  explicǎ succinct, pi şcurtum câţe scrise: „Di ma multu chiro escu interesat di România şi di drumeţii şi priimnǎri în Carpaţi. Si tihisi di li-am descoperitâ emisiunile voastre fârâ s-voiu casten, cându îm’i discărcam programile a unor posturi di radio ţi emit pi satelit. Până tru aţel momentu nu şteam niţe transmisia a voastră via satelit, niţe pagina a voastră di Internet.”

 

20 Premii II lâ vinirâ a următorilor: Ivana Mihailovic, Serbia, Rodica Iancu, din Bucureşti, România, Volodimir Gudzenko, din Rusia, ascultător a emisiunilor în ucraineană, Bekkai Jamila, din Maroc, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, ambil’i ascultători a emisiunilor în franceză, Nicolai Prigodici, din Belarus, ascultător a emisiunilor RRI în rusă, Tarek Laidi, Algeria, Abdel Kader Hasan Abdel Kader, Egipt, Fabio Mazzucchelli şi Raffaele Ponticelli, ambil’i din Italia, Liu Xiaofeng şi Cui Shaozheng, ambii din China, Miguel Ramón Bauset, Spania, Adervall Lima Gómez, Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, Mick Edwards şi Roger Tidy, ambii din Marea Britanie, Andrew Naylor şi Harold Woering, ambil’i di-tru SUA, Thein Soe, Malaezia şi Hamad Kiani, din Pakistan, care scrisirâ doil’I a Secţil’ei Englezâ.

 

Rodica Iancu, din Bucureşti, explicǎ şi ea câţe participǎ: "Ascultu cu plăcere şi harauâ emisiunile Radio România Internaţional, di aform’ia că are emisiuni bune şi reprezintă România priste sinure. Mi determinǎ să particip la concursu faptul că am rădăţin’i tru judeţulu Prahova şi multu di multu va mi arisea tra să parcurgu cǎl’iurile şi drumurile promovate di concursu".

 

Vecl’iula nostru ascultător Volodimir Gudzenko, din Rusia, argumenta: ”Dorinţa şi dorulu tra s-aflu ma multe dispre aestă reghiune muşatâ a Româniil’ei şi speranţa trâ videare cu ocl’l’I a mei atracţiile turistiţe a judeţului Prahova mi determinarâ să particip la aţist concursu organizat di RRI”.

 

Bekkai Jamila, din Maroc, nâ scrise: "Escu unâ ascultătoare fidelă şi am participatâ la mai multe concursuri organizate di RRI. Scrişu şi oara aestâ  tra sâ am şansa di amintare unâ călătorie în România. Participarea la numiroasile dvs. concursuri îm’i permise prota oarâ să cunoscu ma ghine România, cultura a l’ei, istoria şi muşuteţle a l’ei naturale, pricum şi gastronomia românească, ahât di bogată. Pri-tru aţist nou concursu  descoperiiu faţete ahât di muşate, ama mai puţân cunoscute a ţarâl’ei a dvs.,  care mi faschneadză şi pi care sper să u vizitedzu într-unâ bună dzuâ. Tute aestea sunt posibile pri-tru lucurlu a dvs., vurţ jurnalişti, ţi faţiţ copuslu di ameliorare constantu conţânutulu a emisiunilor a dvs., ahât di bogate şi variate, trâ a satisfaţire gusturile a numiroşilor ascultători din lumea întreagă. Ascultânda emisiun’ile a dvs., aţiştia îşi aprofundeadză cunoştinţile dispre România, unâ ţară muşatâ şi dişcl’isă trâ toţ şi ahât di ospitalieră! Vă uredzu din tutǎ inima să aveţ parte di multe reuşite tru v’initor".

 

Bezazel Ferhat, din Algeria, nâ transmise următorulu mesaj: "Momentile pi care li pitricui cu mirache căftânda răspunsurile corecte la aţist concursu furâ di niagârşire. Fu unâ di aţeale mai muşatile activităţ pi care li avui, di aform’ia că am aflatâ ahât di multe informaţii nale şi importante. Deci escu mândru şi pirifan să pot sâ mulţan’iisescu a lu RRI trâ aţea că-m’i deade ocazia să particip la un ahtare concursu şi să cunoscu mai ghine cultura română, istoria şi tot ţi ţâne di civilizaţia română. Fuiu impresionat di muşuteaţa a peisajelor şi di amabilitatea a oamin’ilor di-tru reghiunea Prahova, ama şi di progresulu economic şi cultural ahât di rapid a zonâl’ei".

 

Nicolai Prigodici, din Belarus, argumentǎ: “La emisiunile RRI ţel ma multu apreciedzu individualitatea şi expresivitatea. Colectivul a dvs. faţe un lucru extrem di bun, stabilinda tru  aţeluaşi chiro unâ punte a priiatiniil’ei şi a pacil’ei cu mulţâ ascultători di-tru diverse state i a lumil’ei. În principiu toate emisiunile a dvs. suntu extrem di interesante, variate şi foarte credibile, ama şi foarte accesibile a publicului mare, a cathiunui ascultător în parte. Şi trâ aesta voiu să vă transmit maşi zboarâ di mulţan’iisire şi apreciare. Prota oarâ postul RRI si diferenţiadză di tute alante posturi internaţionale pri-tru boţile ahât di v’ii şi expresive a redactorilor, pri-tru mâgh’ipsita muzică populară, pi u acâtaiu tru vreare. Eo asociedzu România di numa a marilui Eminescu, a lu Brâncuşi şi Enescu, dispre care am aflatâ detalii maşi pri-tru concursurile RRI. Fără di altâ pot sâ dzâc că aţiste concursuri aproache popoarile, iara priiatinia tru aţist caz nu cunoaşte graniţe. Concursurile a dvs. suntu unâ trâ mirache punte  a li suţâl’e, a li bunătate şi a li achicâsitâ reciprocâ la ţeale mai nipisistipsitle distanţe, aprochinda oamin’il’i ca un credincios mesager. Aşi îm’i deveni şi a m’ie România unâ ţară aprocheată. Cu agiutorulu a undilor RRI, România îşi aflǎ tru inima a mea un loc di niegalat”.

 

Raffaele Ponticelli, din Italia, scria succint: “Veara tricută  vizitaiu Transilvania şi arămaş impresionat ma multu di ospitalitatea a locuitorilor a l’ei. Tora m’i-am dor să vizitedzu şi unâ altă reghiune din România”.       

 

Liu Xiaofeng, din China, nâ explica: „Cu ma multu di dzaţe an’i ninte,  cându studiam tru Ghirmânie,  tricui şi prin Bucureşti. Imaghinile di aclo, atmosfera a csâbǎlui m’i-arămasirâ v’ii în memorie, până azâ. După ţi mi turnaiu acasă  continuaiu să mi interesedzu di România. Amuşi, cându escu profesor di geografie la liceu, di multe ori lâ spun a elevilor di şcurta a mea călătorie în Romania, lâ spun s-li veadâ fotografiile pi care li feciu, vrânda să lâ dişteptu şi a lor interesulu trâ România”.

 

Mick Edwards, din Marea Britanie, nâ scrise: “Am vizitatâ România, deadun cu familia a mea, amuşi patru an’i. În prota parte a sejurului  am călătoritâ di la Bucureşti la Braşov, tricânda prin Ploieşti, Câmpina şi Sinaia, iara amintirile suntu proaspite ninca. Ţara a voastră mi captivǎ şi mi încântǎ în egală misură. Mi impresionarâ în special peisajile superbe, cu m’iţ hori pitoreşti, iara căldura a oamin’ilor nu-are egal. Nâ dorim, nâ avem dor să nâ turnǎm într-unâ dzuâ, să descopirim cultura şi adeţle a voastre. Di aţea aform’ie ascultu programile a voastre dzuâ di dzuâ,  că îm’i păstreadză ninca v’ii amintirile a unei vacanţâ trâ mirache, suntu informative, interesante şi reprezintă unâ modalitate excelentă di promovare turistică.”

 

Hamad Kiani, din Pakistan, afirma: “Di totna fui faschinat di ţările estu-europeane, ma multu di România. Trâ mine, România înseamnă istorie şi unâ cultură bogată. Easte unâ impresie pi care m’i-u am formatâ ninca din copilărie, ninca di m’ic, atumţea cându acâţaiu să colecţionedzu timbre. Mai păstredzu ninca aţeale timbre care poartă ştampila  a Poştâl’ei Românâ şi asteptu cu niarăvdare să ved aţeale locuri încărcate di istorie cu ocl’il’I a mei.”

 

Ţeale 8 Premii I lâ vinirâ pi îndiptate a următorilor ascultători sau internauţ: Zoran Vrucinic, Bosnia şi Herţegovina, conaţionalul a nostru Marin Gherman, din Cernăuţi, Ucraina, Christian Canoen, Franţa, Klaus Karusseit, din Suedia, care  scrise a Secţil’ei Ghirmanâ, Anna Mahjar–Barducci, din Italia, Zhou Fei, di-tru China, David Iurescia, din Argentina, Muralidhar M., din India.

 

Conaţionalul a nostru Marin Gherman, di-tru Ucraina, argumenta răspunsul la concursu: „Ascultu emisiunile RRI di mai mulţâ an’i, particip la concursurile organizate di RRI, citescu ştiri şi informaţii interesante pi website-ul www.rri.ro. Urmărescu emisiunile RRI di aform’ia cǎ eale suntu foarte interesante. Îm’i dorescu multu, m’I-am dor să cunoscu România. Escu jurnalistu şi vizitarea a Româniil’ei poate s-mi agiutâ să scriu articole mai bune dispre români şi soţietatea românească contemporană".

 

Anna Mahjar–Barducci, din Italia, nâ scria: “Li ascultu cu plăcere şi harauâ emisiunile Radio România Internaţional, di aform’ia cǎ soţulu meu di nicuchiratâ easte român. Mutrescu să înveţ limba română, pi care u consider foarte muşatâ, iara programile a voastre mi agiutâ să cunoscu şi cultura a  ţarâl’ei a voastrâ. Deadun, ampriună cu hil’ia a mea am publicatâ şi unâ carte trâ copii, trâ cilimean’i, dispre istorima a unei fitiţâ care si născu într-unâ familie italo-română şi care easte mândră şi pirifanâ di orighinile a l’ei. Particip la aţist concursu di aform’ia cǎ va-m’i plăceare multu di multu să vizitedzu deadun cu fitiţa a mea judeţulu Prahova, cu scupolu ca ea să  poată sa-şi cunoascâ mai ghine ţea de-a daua ţară”.

 

Klaus Karusseit, din Suedia, argumenta extrem di interesantu: „Ma ninte voiu să zbuǎscu dispre atracţia pi care u exercită România asupra a mea, di cându fui prota oarâ în ţară, tru anulu 2005. Aţel care veade ţităţile, mănăstirile, bâseriţâle nu poate sâ creadâ că voi  putut sǎ aveţ şi polime. Cum să agiungu eo în România? Di la mine până la voi are 3500 di kilometri, deci nu pot sâ călătorescu cu maşina. Trâ azbuirat, nu pot să azboir dicât spre Bucureşti, ama eo voiu să vizitedzu Transilvania, Bucovina şi Maramureşul. Unâ altă soluţie easte participarea la concursurile voastre.”

 

Zhou Fei, din China, explica: ”Multu voiu să beau unâ chelche di v’in bun, românescu, v’in roşu ‘di inimă albastră’, din Prahova. Vârâ chiro ninte, la televizor,  vidzui cum unâ mul’iare multu muşatâ degusta v’in roşu di Bordeaux. Imaghinea aţea insăşi ti făţea să ti simţâ nâheam chefli. Aşi că-m’I dzâş că poate într-unâ dzuâ va am şi eo ocazia să gustu dintr-un v’in bun. Podgoriile, av’in’ile, Dealu Mare, numite şi ‘ţara a v’inului roşu’, aflate la poalile a Carpaţilor, iu solul şi conditiile climateriţe aduc cu aţeale din Bordeaux, ambile zone ţi si aflâ pi aţeauşi latitudine, da un v’in cu calităţi ţi şi eale şi-u aduc, similare. Ma vidzuiu că la concursu si da premii ţi au ligătură cu zona Prahova, agiumşu extrem di interesat, sperânda că va am ocazia să gustu şi eo di aestu v’in”.

 

Ascultătorulu a nostru Muralidhar M., di-tru India, nâ transmise: “La Azuga va-m’I placâ şi va mi ariseascâ să l’iau lecţii di schi, di la ţel’i ma bun’il’ instructori, să vizitedzu izbile cu v’in şi zimnicurile Rhein şi să discopir întregulu proces di fabricare a şampanil’ei. Şi trâ hici ţiva în lume nu voiu sâ ratedzu unâ degustare! Am dor sâ m’ergu la schi, într-unâ di staţiun’ile di pi Valea a Prahovâl’ei: Sinaia, Buşteni sau Azuga. La Breaza va-mi placâ să mi bucur di tratamente spa, trâ relaxarea a mintil’ei şi a trupului. Am dor sâ călătorescu pi ‚Drumul Fructelor’ trâ descopirire tradiţia a cultivaril’ei a poamilor. La Vălenii de Munte am dor sâ savuredzu rǎchia di prune, faptâ în casă, pricum şi gemurile şi dulţeamea di prune şi meare. Va-m’i  plăceare să păşescub tru imnat pi ‚Drumul (calea) Voievozilor’, pi toarâle a lu Vlad Țepes, Mihai Viteazul şi Matei Basarab, trâ descopirire frâmturi di istorie.”

 

10 Premii Speciale lâ câdzurâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Ivana Janjic, din Serbia, Volodimir Koval, Ucraina, Jean-Michel Lacroix, Franţa, Philippe Sonnet, Belgia, Marcel Goerke, Germania, Aleksandr Abramov, Rusia, Idriss Bououdina, Maroc, Li Ming, China, Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, care  scrise a Secţil’ei Spaniolâ, şi Tim Watson, SUA.

                  

Volodimir Koval, din Ucraina, nâ scrise: ”Participânda la aţist concursu am aflatâ ma multe dispre geografia a Româniil’ei şi diferite traseie turistiţe inedite. România easte unâ ţară multu muşatâ, cu unâ fise natură bogată şi oamin’i lucrǎtori şi aştiptaţ cu oaspiţl’i”.

 

Jean-Michel Lacroix, din Franţa, îşi argumenta răspunsul: ”Escu pasionat di site-ul RRI di când lu-am descoperitâ. După prima călătorie în România, tru 2007, nu mai mi satur di ţara a dumnil’ilor a voastre: actualitate, istorie, geografie, economie  etc. Fac parte di-tru dauă asociaţii franco-române, easte de-a ndreptul pasionantu. Vă mulţan’iisescu trâ toate informaţiile pi care nâ li transmitiţ şi trâ lecţiile di limba română."

 

Belgianulu Philippe Sonnet easte un vecl’u ascultător pi unde şcurte. El afirma: "Di cându am construitâ protulu a meu receptor radio, la vârsta di 12 an’i, ascultu în mod regulat radiourile pi unde şcurte. Ascultu cu multa plăcere emisiunile RRI în limba franceză. Fui dipriunâ impresionat di faptul că tradiţia a li cunoaştire a culturâl’ei şi limbâl’ei francezâ arămase v’ie în România. Tru an’il’i di ma nâpoi numirulu a ţărilor care emit pi unde şcurte  scădzu multu. Di aţea aform’ie, participarea a mea la concursul RRI easte un mod tra sâ-m’i spun agiutorulu  şi interesulu trâ programile difuzate din România. Vă dorescu, vâ pitrec să arămâniţ prezenţâ pi undile şcurte! Hiţ siguri că influenţa a voastră culturală si transmite şi pr-tru aţiste mehanii, care ţi cara cǎ  suntu probabil nâheamâ ca  învicl’iate, suntu ama ahât di eficiente, di aform’ia cǎ  alasă multu ma multu loc a imaghinaţil’ei, a călătoriil’ei interioare şi a emoţil’ei".

 

Marcel Goerke, Germania, nâ scrise: „Cându ascultaiu prota oarâ concursul aestua m’i spuse: prinde să particip diznou! La întribarea di cându vă ascultu nu aflaiu un răspunsu exactu. Primul QSL lu-am loatâ tru anulu 1999, cându aveam 16 an’i. Deci vă ascultu ţel mai târdziu di-tru anulu 1999. Tru tut aţist chiro am învăţatâ să vă apreciedzu, trâ aţea că îm’i oferiţ mai multe informaţii dispre România decât pot sâ l’iau din mass-media ghirmane. Aestua easte motivulu trâ care ascultu cu regularitate emisiun’ile a voastre transmise via sateilt, pagina di Internet şi profilul a vostru pi Facebook. Aşi am posibilitatea să aflu ma multe dispre „vecl’iul” stat membru a UE România, dispre problemile a l’ei soţiale, care la noi suntu prezentate unilateral şi dispre oamin’i şi locuri. Deci, câţe particip la concursu? Di aform’ia că eo ved participarea a mea dreptu um m’ic examen, dispre cunoştinţile a meale ligate di România. Dumnil’ile a voastre puteţ sâ constataţ câte cunoştinţe am acumulatâ şi poate, la un moment dat, va hibâ suficiente trâ a combinare unâ excursie amintatâ la un concursu cu unâ vizită în redacţie, tra să cunoscu personal boţâle di dinâpoia a micofonului.”

 

Li Ming, China, argumenta: ”România easte unâ di ţările în care si produţe un v’in di analtă calitate, care si bucură di apreciarea a amatorilor di pritut, aşi încât s-are creatâ un tip special di turismu cultural, care îl’i vizeadză pi aţel’i interesaţâl’i anume di aţist v’in, ama şi di întreaga ţară, care îşi dorescu, aşima, să viziteadzâ România, să veadă cu ocl’il’i a lor aţiste podgorii, aţiste av’in’I trâ mirache. Profitânda di aţist concursu şi eo voiu să amintu şi mai multe cunoştinţe dispre istoria şi cultura a v’inului din România”.

 

Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, exigh’isea cu multe zboarâ di ţi ispete participǎ: “Îm’i place foarte multu să ascultu RRI tra să aflu ţi si faţe în ţara dvs. În plus, dorescu, am dor să cunoscu limba şi cultura română. Escu profesor şi predau, di mulţâ an’i, limbile portugheză, spaniolă şi engleză într-un institut federal din Brazilia. Mai cunoscu limbile franceză, italiană şi esperanto, pricum şi, în misură mai m’ică, latina şi ghirmana. Tru an’il’i ‘80 ascultam RRI pi unde şcurte în portugheză. Astăndzâ ascultu dzuâ di dzuâ pi Internet emisiunile în spaniolă şi italiană. Când am mai mult chiro, la bitisitâ di siptămână, ascultu şi emisiunile în engleză, franceză şi ghirmană. Străbun’il’i stripâp`n’i a mei eara portughezi, îmi place multu di multu să mi duc la hoarâ, sâ m’ergu la localităţâle di pi coastă, să-m’i trec chirolu tru mesea a naturâl’ei. Aşi că m’i-am dor multu di multu  să cunoscu România, să călătorescu şi să cunoscu cât mai ghine aestă muşatâ ţară latină, în special zona a Prahovâl’ei.”

 

Mulţan’iisim a tutulor aţel’i care nâ răspunsirâ la întribări şi care  argumentarâ ţi l’i convinse să participâ. Şi tora, momentul aţel ma aştiptatulu.

 

Participǎ la concursu,  răspunse corectu şi amintǎ un sejur cu pensiune completă în perioada 1-9 agheaz,ǎciune 2014, tru judeţulu Prahova ... Juan Antonio Casillas Ascencio, di-tru León, Guanajuato, Mexic. El va v’inâ în România însuţât di sora sa, Alejandra del Carmen Casillas Ascencio. Felicitări şi vă aştiptăm la arhiusita a mesului agheazmǎciune!

 

Marile amintâtor îşi argumenta aşi participarea la concursu: „Îm’i place foarte multu să ascultu radio pi unde şcurte, ninca di cându earam m’ic îm’i arâmase  moştenire di la tatăl a meu aţistă muşatâ tradiţie şi modalitate di a cunoaştire locuri nale pri-tru intermediul a ascultaril’ei şi a imaginaţil’ei. Amuşi am 24 di an’i şi observu cu tristeţe cum multe posturi di radio care ninte transmitea pi unde şcurte  renunţarâ sâ mai facă aestu lucru. Easte motivulu trâ care escu ascultător fidel a RRI; semnalul si avde foarte ghine şi, în plus, conţânutulu a programilor dv. în spaniolă easte fabulos. Ţi cara cǎ am posibilitatea di a recurdzire la Internet trâ  ascultare programile a posturilor di radio, continui să-m’i ufilisescu radioulu pi unde şcurte şi mi emoţioneadză să ascult programile a ţărilor interesante, cum easte cazulu a Româniil’ei, care si adreseadză a ţărilor din America Latină şi au dor să-şi facă cunoscută cultura pri-tru intermediul a limbâl’ei spaniolâ. Îm’i doriiu, m’I-avuiu dor să particip tru aţist concursu di aform’ia cǎ voiu să-m’i realizedzu v’isulu di  călcare pi loculu al ţarâl’ei iu easte  aţel postu di radio pi care îl ascultu dzuâ di dzuâ, să u cunoscu, să vă îmbrăţâtedzu şi să-m’i exprim bucuria şi recunoştinţa trâ programile pi care RRI li transmite trâ noi, mexican’il’i, şi di-tru care înviţăm dzu di dzuâ ahânte lucre dispre România.”

 

Premiile şi menţiun’ile va hibâ expediate tru  următoarile ndauâ septămâni prin poştă şi vă paraclasim să nâ confirmaţi, într-unâ scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail şi cǎ vâ vinirâ,  şi conţânutul a lor! Vă mulţan’iisim, diznou, trâ aţea ca vâ li mutrit s-li videţ şansile şi nâ răspunsit la concursul consacrat a judeţului Prahova. Vă invităm să participaţ tru numir cât ma mare şi la următoarile a noastre concursuri! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

Traspunire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2014-04-11 20:04:00
Vizualizari: 143
TiparesteTipareste